Nevoia de a fi voluntar…

În liceu am fost voluntar într-o organizaţie  nonguvernamentală, dedicată copiilor, în oraşul meu natal. Am investit timp, energie şi pasiune. Mulţi colegi mă întrebau de ce fac acest lucru, fără să primesc nimic în schimb.
Pentru mine răspunsul era clar: “îmi place, mă simt utilă şi cunosc oameni ai căror iubire şi recunoştinţă îmi motivează întreaga existenţă….”
Viaţa şi-a urmat cursul, dar contextul nu s-a schimbat. Ca voluntar am avut ocazia să leg prietenii şi să mă bucur ca un copil. Tabăra “Aripi de înger”de la Săvineşti mi-a dat din nou această şansă…. Am petrecut zile de neuitat alături de copii de toate vârstele. Am redesoperit tainele unor străvechi meşteşuguri şi m-am transformat încet într-un creator popular; am participat la şezătoare şi m-am rugat în linişte apoi .… am cutreierat Lunca Bistriţei şi m-am bucurat de frumuseţea ei. Am înţeles atunci cât de frumos poate fi totul pe lumea asta, dacă există prietenie.
Nu voi uita niciodată zâmbetul şi dragostea cu care m-au înconjurat copiii… Aici s-a creat o lume, care m-a făcut să văd dincolo de meseria mea de dascăl, dincolo de frământările vremii…. o lume protejată de îngeri, în care dăruieşti şi eşti mulţumit…
Avem nevoie de această lume, avem nevoie de prietenie, căci unde există bunăvoinţă, e pace, e iubire, e Dumnezeu…

Liceul de Artă “V. Brauner” Piatra- Neamţ,

Voluntar,

Prof. înv. primar,
Cătălina Şulea