Tămâia din mănăstiri a fost folosită şi ca remediu naturist, iar reţetele sunt cunoscute şi astăzi. Laringita, tusea necontrolată sunt vindecate prin consumarea zilnică a 20 de picături de tămâie într-un pahar cu apă. Totodată, se face gargară cu infuzie.
Tămâia mai are şi puternic efect cicatrizant, fiind foarte bun antiinflamator extern. Pentru a dizolva pietrele la rinichi este recomandat consumul unei linguriţe cu tinctură diluată în jumătate de pahar cu apă plată, de trei ori pe zi. Dar cum se prepară miraculoasa tinctură? Într-un borcan închis ermetic se pun zece grame de tămâie şi se lasă timp de şapte zile la dizolvat în 100 ml alcool alimentar de 90 de grade. Apoi se strecoară şi se administrează intern. O cură extraordinar de bună, ce topeşte chisturile pe ficat, plămâni sau rinichi, este tot pe bază de tămâie. Astfel, în prima săptămână se înghite în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, un bob de tămâie albă (cât un bob de mazăre), învelit în miez de pâine (ca să nu atingă dinţii). În următoarele trei săptămâni se procedează la fel, dar numai din două în două zile. În paralel se beau trei-patru pahare cu ceai de traista-ciobanului înaintea meselor principale.
Pentru stări de anxietate şi chiar în psihozele şi nevrozele grave se fac în dormitor fumigaţii cu tămâie înainte de culcare.
Smirna este folosită sub formă de tinctură sau infuzie. Este medicament monahal recomandat în guturai, gripă, bronşită, oboseală, astenie, agitaţie, indigestie, balonare, circulaţie periferică deficitară.
Sursa: jurnalspiritual.eu