Supărare de român

Românie, Românie,

Vor străbunii să învie,

Vor străbunii să se-ntoarcă

Căci străinii, voia noastră o încalcă.
Ne încalcă tot ce-avem

Și de vrem și de nu vrem

C-am avut meleaguri sfinte

Ce cu sânge-au fost păzite.

Și-au luptat străbunii toți,

Ca s-o lase la nepoți.

Au luptat pană la moarte

La hotare ne-nchinate.

N-au luptat să cucerim,

Au luptat să ne-o păzim,

S-o păzim de hoarde dure

Ce-ar fi vrut să ne sugrume.

Ne-au atras puteri străine

Să luptăm, cum nu e bine

S-atacăm un alt popor

Căci asa e vremea lor.

Și ne-am dus spre răsărit

Unde oameni au murit,

Au murit români cu mii

Au murit și ruși, să știi.

Iar când noi ne-am deșteptat,
Armele le-am înturnat.

Am întors menirea sorții

Nefugind din fața morții.

Am fost astfel pedepsiți

Și de alții împărțiți.

Au făcut hotare noi,

Și cu griji, și cu nevoi.

Au muncit români atunci,

Au muncit din greu, pe brânci,
Au pus umărul la muncă

Țării bunăstări să aducă.

Au muncit, s-au chinuit,

Și țara a înflorit.

A-nflorit o perioadă,

Și-apoi a-nceput să cadă.

C-ați făcut greșeala lumii

Împușcând un om, anume.

Împușcând un patriot

Făr-a cere niciun vot.

Ați întors a țării sorți

Când de lucru aveam toți.

Căci ați vrut să vă-nbuibați,

Și mulțimea s-o uitați

S-o lăsați în sărăcie

Banii toți la voi să fie.

S-o conduceți ca nebunii

Și-n mormânt se-nvârt străbunii.
Ați vândut-o la streini

Chinuindu-i pe bătrâni

Pe bătrâni, pe muncitori,

Și pe toți ne trec fiori.

Românie, Românie,

Tot poporul vrea să știe

Ce se-ntâmplă-n astă țară,

Chiar ai noștri ne omoară?

Ați vândut rafinării

Luând pâinea la copii,

Ați vândut și zăcământul

Și acum geme pământul.

N-ați uitat nimic din țară

Făcând totul să dispară.

Ați distrus tot ce-am avut

Voi pe rând așa ați vrut.

Ați vrut să pierdem meleagul

Și să umblăm ca pribeagul,

Să umblăm prin lumea mare

La copii s-avem mâncare.

Ați vândut păduri, câmpii,

Unii chiar și mulți copii,

Și ne plângem că ne fură,

Cei străini și fără mumă

Pâinea noastră de la gură?

Voi ne credeți proști pe toți

Și că suntem idioți?

Fără voia voastră, clar

Nu se mișcă un pahar!

Puneți punct la furăciune

Și-adunați-vă…, pe bune!

Ia priviți în curtea voastră

Și gândiți la țara noastră!!!

Priviți țara-ntr-un întreg

Și pe drum pe toți ce trec.

Românie, Românie,

Vreau pe locul tău să fie,

Veselie si mult soare,

Fără pic de supărare

C-altfel, sufletul mă doare!!!

Ghebosu Neculai