„Taina Sfântului Botez este poarta de intrare în Biserică și în Împărăția cerurilor”

Taina Sfântului Botez. Din punct de vedere creștin, ziua botezului este mai importantă decât cea a nașterii.

„Taina Sfântului Botez este poarta de intrare în Biserică și în Împărăția cerurilor.” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

Venirea pe lume a unui copil înseamnă pentru o familie unul din momentele cele mai importante şi mai pline de bucurie. Unul din cele mai mari daruri pe care Dumnezeu îl face omului sunt copiii. “Lăsaţi copiii să vină la Mine, şi nu-i opriţi că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor”(Mt 19, 14)… Astfel ne spune Mântuitorul. Înțelegem prin aceasta că ni-l încredinţează pe copil ca apoi să I-l încredinţăm noi Lui.

Copilul care se naşte din noi nu este rodul întâmplării sau numai al propriei noastre dorinţe. El vine prin hotărârea lui Dumnezeu de a aduce pe lume un suflet prin noi, făcându-ne astfel împreună creatori cu El. Prima grijă pe care noi o avem este Botezul – nașterea din nou din apă şi din Duh – adică devine şi fiu al lui Dumnezeu.

Întâia taină a Sfintei Biserici – Taina Sfântului Botez

Sfântul Botez este întâia dintre Tainele Sfintei Biserici. Este uşa prin care se intră în Sfânta Biserică. Și numai ajungând membri ai Bisericii lui Hristos ne putem învrednici şi de primirea celorlalte Sfinte Taine.

Bucuria nașterii unui prunc a venit și în familia părintelui Ioan Mihai Măriuța, fiu al satului Săvinești, crescut în spiritul credinței ortodoxe și  hirotonit preot la data 1 iunie 2015 în cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia.

De doi ani, de când a îmbrăcat veșmintele preoțești, părintele Ioan-Mihai Măriuța a săvârșit Slujba Tainei Botezului în calitate de preot. Dar, iată că Bunul Dumnezeu i-a înzestrat familia cu un frumos dar, o fetiță, Iustina-Elena care luminează casa părintelui alături de soția sa, prezbitera Petronela Măriuța.

Micuța Iustina are de astăzi și părinți spirituali, pe Andreea și Valentin Arsinte.

Ceremonia Sfântului Botez

Astăzi, 23 iulie 2017, părintele Mihai Ionuț a participat la Taina Sfântului Botez, atât în calitate de tată, cât și de preot. Slujba a fost oficiată de părintele paroh Petru Munteanu, avându-l alături și pe părintele diacon onorific Dimitriu Sîrghie Daniel, de la Parohia Înălţarea Domnului – Paşcani.

La ceremonie au participat membrii familiei Măriuța și Vasilache. Alături au fost prieteni și enoriași din comunitatea săvineșteană, precum și consilierii parohiali, însoțiți de domnul epitrop, Chele Constantin.

După oficierea slujbei botezului, vizibil emoționat, părintele Mihai Măriuța ne-a povestit pe scurt despre Taina Sfântului Botez:

„Când se împlinesc 40 de zile de la naștere, mama și copilul vin la biserică. Rugăciunile care se citesc mamei sunt rugăciuni de pregătire pentru primirea Trupului și Sângelui Mântuitorului Iisus Hristos. Apoi preotul citește rugăciunile de pregătire a Sfântului Botez și de îmbisericire a copilului. Prin această rânduiala pruncul nou născut este dăruit lui Dumnezeu, așa cum Maica Domnului și cu dreptul Iosif au adus Pruncul Iisus la Templul, la 40 de zile de la naștere, să-L închine lui Dumnezeu.

Etimologia cuvântului „botez”

Cuvântul Botez provine din limba greacă: verbul baptizo înseamnă „a scufunda”. De aceea pruncul trebuie „scufundat” în apa din cristelniță, nu doar udat sumar sau stropit. Numele copilului trebuie să fie al unui sfânt sau al unei sfinte. El reflectă identitatea creștină și de neam. Ținerea mâinii preotului pe capul copilului în timpul slujbei semnifică acoperământului lui Dumnezeu. Numai cu ajutorul Lui putem să luptăm împotriva răului și să-l biruim. Singuri suntem foarte vulnerabili. Pânza albă în care este înfășurat după Botez pruncul, simbolizează veșmântul luminos al sufletului, spălat și curățat de păcate, care a devenit de acum biserică a lui Dumnezeu.

În apa sfințită se sfințește și cruciulița pe care copilul o primește în dar de la nași și pe care o va purta toată viața, amintindu-și de cuvintele Mântuitorului din Evanghelia după Marcu, cap. 8: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”.  Lumânarea pe care o aprinde preotul după scoaterea din apă a pruncului și pe care o țin nașii arată lumina harului primit la botez, dar și lumina faptelor bune, pe care cel botezat este chemat să le împlinească.

Din punct de vedere creștin, ziua botezului este mai importantă decât cea a nașterii

Nașii Iustinei Elena, Valentin și Andreea, sunt părinţii sufleteşti și, totodată, garanţi ai ei în faţa lui Dumnezeu şi a Bisericii. Ei garantează că fina lor va fi crescută în credința creștină ortodoxă şi că va fi un bun credincios”.

Din punct de vedere creștin, ziua botezului este mai importantă decât cea a nașterii din pântecele mamei. Vorbim despre două nașteri: una în maternitate și una în Biserică. Prima este după trup, pentru viața pământească și pentru această lume. A doua este după duh, pentru viața veșnică, pentru intrarea în Împărăția lui Dumnezeu.

Fără nașterea prin Botez nimeni nu poate fi socotit membru al Bisericii pe pământ, dar nici nu poate intra în Împărăția veșnică din ceruri. Acest lucru îl spune clar Mântuitorul Iisus Hristos în Evanghelia după Ioan, cap. 3: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu”. Această zi, a celei de-a doua nașteri „din apă și din Duh” este foarte importantă și nu trebuie nicidecum uitată. Cum trebuie ea serbată, în viitor? Prin participarea la Sfânta Liturghie. Pentru ca pruncul să primească darul cel mai de preț: Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adică Sfânta Împărtășanie.

Brîndușa Dediu

Citiți și Copii din Hemeiuș în vizită la Parohia „Sfinții Voievozi” din Săvinești.