„Troița unește cerul cu pământul”

„Astăzi sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, ostaşul cel viteaz al lui Hristos, bărbatul dumnezeieştilor doriri, lauda mucenicilor, bucuria îngerilor, podoaba Bisericii Ortodoxe, mustrătorul necredincioşilor, întărirea nevoitorilor şi rugător fierbinte înaintea Preasfintei Treimi pentru sufletele noastre. Astăzi Sfântul Dimitrie mărturiseşte cu tărie pe Hristos înain­tea împăraţilor şi a păgânilor. Astăzi Lie, sluga întunericului, este învins, iar fiii luminii sunt izbăviţi. Acum diavolul a fost biruit de Sfinţii Dimitrie şi ucenicul său Nestor care se roagă în cer pentru noi. Astăzi mucenicul lui Hristos Dimitrie este împuns în coastă ca şi Stăpânul său şi se jertfeşte pentru Evanghelie, ca un miel nevinovat.” Părintele Cleopa

Inima fiecărui credincios se umple de bucurie duhovnicească, ori de câte ori participă la prăznuirea sfinţilor, deoarece prin rugăciunile lor, sfinţii sunt ajutătorii, mijlocitorii noştri către Dumnezeu. Datorită vieţuirii lor curate, sfinte şi bine plăcute lui Dumnezeu, sfinţii se bucură de o cinstire deosebită din partea credincioşilor.

Biserica Ortodoxă săvârşește la data de 26 octombrie, după străvechea rânduială, prăznuirea Sfântului şi Marelui Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir.

La parohia „Sf. Voievozi” din Săvinești, Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele paroh Petru Munteanu, iar răspunsurile liturgice au fost date de membrii corului parohiei săvineștene.

În această zi de sărbătoare, în sfânt lăcașul de cult, s-au împletit în cinstea Sfântului Dimitrie cununi de laudă şi de mulţumire.

Omilia ce a urmat citirii fragmentului evanghelic a fost rostită de părintele Petru Munteanu. În această atmosferă de rugăciune şi de mireasmă duhovnicească se cuvine să cunoaştem mai de aproape vieţuirea, faptele şi pătimirea sa pentru Hristos, pentru ca momentele sărbătoreşti de astăzi să fie pentru toţi un prilej de zidire sufletească şi de întărire în credinţă şi dragoste către Dumnezeu.

„Sfântul și marele mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Solun (Tesalonic), din părinți de neam bun și dreptcredincioși. Tatăl lui era voievod în cetatea Solunului, crezând în taină în Domnul nostru Iisus Hristos și slujind Lui. Dar nu îndrăznea să mărturisească preasfânt numele Lui, căci atunci era mare prigoană asupra creștinilor din partea păgânilor împărați. Temându-se de groaznica prigonire a nelegiuiților, ținea ascuns în sine mărgăritarul cel de mult preț al credinței lui Hristos. El avea în palatul său o cămară ascunsă de rugăciune, în care erau două sfinte icoane, împodobite cu aur și cu pietre scumpe: una a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a întrupat, iar altă a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, înaintea cărora întotdeauna aprindea candela și aducea tămâie și se ruga împreună cu soția sa cea de o credință, adevăratului Dumnezeu, Cel ce locuiește întru cei de sus, Fiului Său Unul născut și Fecioarei Maria cea preanevinovată. Asemenea era și milostiv către săraci și aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, și pentru aceasta erau în mare mâhnire și se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca să le dea moștenitori casei lor.

După multă vreme au fost auziți, pentru că, aducându-și aminte Cel Preaînalt de rugăciunile și de milosteniile lor, le-a dat lor un fiu; pe acest sfânt și vrednic de fericire Dimitrie, la a cărui naștere s-a veselit tot Solunul împreună cu voievodul lor, care a dat la toată cetatea, dar mai ales săracilor, un mare ospăț, mulțumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Apoi când copilul a ajuns în vârstă, ca să poată cunoaște și să înțeleagă adevărul, l-au dus părinții în casa lor de rugăciune și, arătându-i sfintele icoane, i-au zis: „Aceasta este icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul și pământul și aceasta este icoana Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea lui Dumnezeu”. Deci, I-au învățat pe el sfânta credință, spunându-i toate cele ce luminează cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și toate cele privitoare la deșertăciunea necuraților zei păgâni și a idolilor cei neînsuflețiți. Iar Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinților săi, dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care începuse a lucra într-însul. El cu tot sufletul a crezut în Dumnezeu și, închinându-se sfintelor icoane, le-a sărutat cu osârdie. Părinții lui, chemând în taină un preot și pe câțiva creștini, prieteni ai lor, în acea ascunsă cămară de rugăciune, au botezat pe fiul lor în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Copilul, luând Sfântul Botez, a învățat cu amănuntul Legea lui Dumnezeu. El creștea cu anii și cu înțelepciunea, mergând cu fapte bune ca pe o scară, din putere în putere, și era în el darul lui Dumnezeu care îl lumină și îl făcea înțelept. După ce a ajuns la vârsta cea desăvârșită, părinții lui s-au dus din vremelnica viață, lăsându-l pe Sfântul Dimitrie moștenitor nu numai al averilor, ci și al faptelor lor cele bune.”

Din anul 2018 comunitatea săvineșteană, păstorită de părintele Munteanu, se bucură de o nouă troiță închinată Sf. Dimitrie. Liviu Dumitrache, împreună cu soția Mihaela, a ridicat o frumoasă biserică în miniatură, fiind ajutați și de familia domnului Cătălin Căpățână, fiul al satului, dar plecat departe de casă. Revine cu drag, în fiecare an, la casa părintească și-și mai ostoiește sufletul, lângă părinți și copii.

Slujba a fost oficiată de către părintele paroh Petru Munteanu și părintele Mihai Meraru. Și aici, credincioșii au ascultat omilia despre viața Sf. Dimitrie și au aflat că „troița este icoana scoasă din casă”, după cum subliniază părintele Munteanu.

„Troița este o mărturisire concretă într-un spațiu al recunoștinței. Spațiul recunoștinței a făcut posibilă prezența acestei troițe și iată cum! Troița pleacă de la o sfântă icoană adusă la biserică pentru sfințire, icoana unui sfânt, a Maicii Domnului sau a Domnului nostru Iisus Hristos. Ea, fiind sfințită, credinciosul o duce acasă și se roagă ei, către răsărit, cu credință și recunoștință către Bunul Dumnezeu. Iar Dumnezeu îi îndeplinește rugăciunea. Și credinciosul, în această stare de recunoștință, scoate sfânta icoană în drum, pentru a mărturisi celorlalți cât bine i-a făcut Dumnezeu.

Deci, troița este o icoană scoasă afară din casă, după care este așezată sau îmbrăcată într-o construcţie, un loc de recunoștință. Credincioșii, trecând pe lângă ea, mărturisesc și ei mila și iubirea lui Dumnezeu. Troița se așează la răspântie, dar dumneavoastră vă întrebați unde este răscrucea, pentru că vedem drumul drept. Există o răscruce pe verticală, care unește cerul cu pământul. Troița aceasta leagă cele două dimensiuni, una verticală și cealaltă orizontală, care ne leagă pe noi, pe toți”, a reliefat părintele Petru Munteanu.

Zeci de prieteni, cunoștințe, vecini au venit să participe la slujba hramului troiței ridicată în cinstea Sfântului Dimitrie, să fie alături de familia domnului Liviu Dumitrache, participând astfel la unul dintre cele mai importante momente din viața lor.

„Venind de la Sfânta Liturghie, stând la masă și povestind, i-am spus soției mele, Mihaela, ce ar fi să ridicăm și noi o troiță în semn de recunoștință pentru tot ajutorul primit de la Bunul Dumnezeu și Maica Domnului? Soția mea, mi-a spus: Liviu, dacă suntem vrednici, cu mare drag, să vorbești și cu părintele nostru. Miercuri, fiind Sfântul Maslu la noi în parohie, am mers la părintele și i am spus: Părinte, îmi doresc să ridic o troiță în cinstea tatălui meu, iar părintele mi-a spus: Liviu, să fie închinată Sfântului Dumitru. În vara anului 2018, s a sfințit locul, iar la data de 26 octombrie a avut loc slujba de sfințire a troiței, cu hramul Sfântul Dumitru. Tot într-o zi de 26 octombrie, acum 21 de ani, am intrat în biserică alături de soția mea, unde ne-am unit destinele în fața lui Dumnezeu. Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne-a binecuvântat casa cu doi copii minunați, Ana Ștefania, acum studentă în anul II la Arhitectură, și minunea casei, Maria Iustina, de patru ani jumătate, care se bucură de copilărie. Dar cea mai fericită este atunci când mergem la biserică, duminica, este iubită de toți de la cor. Acolo a crescut, în biserică. Acolo se simte cel mai bine. Mulțumesc tuturor pentru prezență, vă mulțumesc că sunteți alături de noi. Îi mulțumesc părintelui Mihai, totdeauna când l- am invitat a fost alături de noi și nu în ultimul rând mulțumim părintele Petru Munteanu, pentru ceea ce a făcut în parohia noastră  și nu numai. Îi mulțumesc si îi doresc multă, multă sănătate. Vă mulțumesc mult!”, a menționat Liviu Dumitrache.

După participarea la slujba de hram a troiței, credincioșii s-au putut bucura de agapa frățească, organizată de ctitorii troițelor, atât de familia Dumitrache, cât și de familia Căpățână Cătălin.

Oamenii ridică troiţele ca semn al credinţei, aşează acolo o băncuţă pentru odihnă, în orice caz oamenii se opresc, se închină şi merg mai departe, mai uşuraţi parcă de greutatea drumului.

Încheiem cu câteva cuvinte lăsate „moștenire” de părintele Cleopa: „Nu numai astăzi, ci în toate zilele se cuvine să cerem ajutorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pentru că este grabnic ajutător. Să avem în casă icoana lui şi când putem să-i citim acatistul. Apoi să nu uităm că şi noi suntem ostaşi ai lui Hristos şi fii ai Bisericii Ortodoxe. Deci, să avem curaj şi să nu dăm înapoi în faţa ispitelor şi necazurilor vieţii. Fără râvnă şi bărbăţie, fără rugăciune şi smerenie, fără iubire creştină şi biserică, fără răbdare şi ajutorul sfinţilor nu ne putem mântui. Să-l rugăm pe Marele Mucenic Dimitrie să ne fie călăuză, ajutător, model de jertfă şi rugător înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”.