Pomenirea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan – Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe ne vorbește despre calitățile iubirii
„Prăznuim pe Apostolul Ștefan, uşa mucenicilor, sluga cea dreaptă, preaînţeleaptă şi plină de dragoste şi de credinţă; pe următorul cel adevărat al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care mai înainte de alţii şi-a pus sufletul său pentru dragostea lui Hristos şi L-a mărturisit cu mare şi înflăcărată credinţă în faţa iudeilor şi mai-marilor lor. Sfântul Arhidiacon Ștefan este cel dintâi care a văzut cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu.” Pr. Ilie Cleopa
Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan – model de jertfă creștină
În a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. Cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos este un model de jertfă creștină pentru toți creștinii. Cu ocazia sărbătorii Sfântului Arhidiacon Ștefan, peste 400.000 de români își serbează ocrotitorul.
În cadrul Parohiei „Sf. Voievozi”din Săvinești, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către părintele paroh Petru Munteanu, părintele Ioan Mihai Măriuța, având alături pe pr. diacon onorific Dimitriu Sîrghie Daniel, de la Parohia „Înălţarea Domnului” – Paşcani și pe arhidiaconul Calinic Savin de la Arhiepiscopia Tomisului.
După ce a dat citirii pericopei Evanghelice, pr. diacon Sîrghie Daniel a prezentat viața Sfântului Arhidiacon Ștefan. În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți în sfânt lăcașul de cult de la Săvinești a spus cele de mai jos.
Sfântul Arhidiacon Ștefan – viața
„Astăzi, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare sărbătoreşte pe Sfântul, Slăvitul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ștefan. Sfântul Arhidiacon Ștefan este cel dintâi care a văzut cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 56). De aceea fericitul Augustin a zis că „el este mai întâi între diaconi, după cum Petru între Apostoli”; iar Lucian îl numeşte pe el arhidiacon.
Sfântul Apostol Ștefan era iudeu de neam din seminţia lui Avraam, precum singur spune în cuvântul său de apărare în faţa sinedriului (Fapte 7, 2). Numele său de Ștefan este de origine greacă şi înseamnă „coroană”. Când i s-au descoperit moaştele scria pe mormântul său „chiliel”, care în limba ebraică înseamnă „cunună”. Pentru că, într-adevăr, el a luat cel dintâi dintre creștini cununa muceniciei. Sfântul Ștefan era unul din cei 70 de ucenici; era feciorelnic ca şi Sfântul Apostol Ioan, foarte râvnitor pentru Evanghelia lui Hristos. El cunoştea bine Vechiul şi Noul Testament şi, fiind plin de Duhul Sfânt, mărturisea pe Hristos cu multă putere în faptă şi în cuvânt.”
Lumea trebuie schimbată – Cine ar fi în stare acum să primească moarte martirică pentru credința în Hristos?
Prezent la slujba principală și centrală a Bisericii Ortodoxe, Sfânta Liturghie, tânărul student la Facultatea de Teologie din Iași, Flavius Ștefan Popa, a oferit credincioșilor câteva îndrumări morale, cu referire la vremurile pe care le trăim în prezent.
„ Este o provocare pe care vreau să v-o lansez, deși nu sunt vrednic. Dar, ce este important e că lumea în ziua de astăzi trebuie schimbată. Vreau o schimbare, dar schimbarea vine din voința fiecăruia. Spunea Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, într-un text foarte frumos, că dacă fiecare se uită la păcatele sale (eu mă uit la păcatul meu, dvs. vă uitați la păcatele voastre), poporul este mântuit. Sf. Arhid. Ștefan asta făcea – lua păcatele sale… Și a spus atât s-a uitat la cer și a spus: ”Iată, văd pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Tatălui!”. Și apoi a fost omorât cu pietre.
Cine ar fi în stare acum să primească moarte martirică pentru credința în Hristos, pentru Biserică? În zonele africane, de exemplu, mor creștini, în Siria, creștinii nu neapărat ortodocși. Dar creștinii ce cred în Hristos sunt omorâți de musulmani și acuma, culmea! Musulmanii invadează Europa – în cinci-zece ani o religie mahomedană o să fie islamul. Atunci să vedeţi moarte martirică. Asta vrea să aducă la suprafață Biserică, că moartea în Hristos este cea mai de preț virtute.
Biserica ne vrea mărturisitori și rugători ai lui Hristos-Dumnezeu
Biserica – observați- cel puțin în partea dreaptă și în partea stângă a bisericii, sunt numai mucenici, femei mucenițe, martiri, preoți, ierarhi… Toți care au suferit și au pătimit pentru Hristos. Nu mai zic în zilele noastre, câți sunt și câți suntem. De aceea, vreau ca Dumnezeu să asculte rugăciunile noastre… Să ne primească Sfânta rugăciune pe Sfântul Său jertfelnic, să ne înalțe și să ne protejeze… Să nu ne fie frică să vorbim despre Biserică, să vorbim despre Hristos.
Cine este Hristos? Hristos este Mântuitorul nostru, este cel care și El a suferit pentru noi; și El a fost batjocorit, scuipat, biciuit, bătut și răstignit pentru noi, pentru fiecare dintre noi. Și spune Mântuitorul că „Cel care se va rușina de Mine și Eu mă voi rușina în fața Tatălui la Judecată”. Trebuie să ținem cont că Biserica ne vrea mărturisitori și rugători ai lui Hristos-Dumnezeu, acum și pururea și-n vecii vecilor! Amin!”
Daruri și mulțumiri pentru oaspeți și coslujitori
În încheierea Sfintei Liturghii, părintele Petru Munteanu a adresat mulțumiri părintelui coslujitor Ioan Măriuța, precum și pr. diacon Dimitrie Sîrghie Daniel și arhid. Calinic.
„Mulțumim Bunului Dumnezeu, Care ne-a ajutat să ajungem astăzi la această frumoasă sărbătoare, a celui dintâi martir al Bisericii creștine, Sfântul Arhidiacon Ștefan. Ei bine, parohia noastră a fost binecuvântată astăzi cu credincioși deosebiți, care au venit, au luat drumul către Sfânta Biserică. Au adus slavă și mulțumire lui Dumnezeu și au trăit împreună bucuria aceasta a mărturisirii pe care biserica și doar biserica ne-o oferă, împreună cu Sfântul Arhidiacon Ștefan.
La această bucurie a noastră au participat părintele diacon Dimitrie, care vine de fiecare dată cu multă bucurie la noi, părintele ierodiacon Calinic de la Constanța, care a mai slujit și slujește cu mult drag la noi de sărbătorile acestea de iarnă, venind acasă, la cei dragi, mai ales că astăzi este ziua tatălui dânsului, Ștefan, căruia îi dorim mulți ani cu bucurie… Și părintele Ionuț Măriuța tocmai din Serbia, adus tot cu dragoste și dor acasă, la părinți. Slujește într-o localitate, Bor, în Serbia, unde sunt mulți români și ei acești români doresc să audă glasul Sfintei Liturghii în limba română. Și iată, părintele tocmai de la Săvinești a ajuns acolo. Să le spună în glasul strămoșilor și-n bucuria aceasta strămoșească, să le spună bucuria Învierii prin Taina Sfintei Liturghii, în limba română.
Le mulțumim că la slujire ne-au luminat Sfânta noastră biserică prin glasul lor…
Le mulțumim că astăzi ne-au bucurat la slujbă și la slujire ne-au luminat Sfânta noastră biserică prin glasul lor și dorim ca Bunul Dumnezeu să le răsplătească bucuria pe care ne-au făcut-o nouă astăzi. Îl felicităm astăzi pe Ștefan, Ștefan Flavius care a ținut un cuvânt de învățătură. El a venit, student la teologie fiind, în ultimul an, vine cu drag acasă, tot aici, la rădăcini.
Și-i dăruim din partea noastră o Sfântă Cruce care a stat pe Sfânta masă. Este o cruce simplă din lemn, dar în umbra ei s-au odihnit multe suflete la Taina Sfintei Spovedanii și a stat și a străjuit Sfânta Masă mărturisind bucuria noastră, iubirea lui Hristos și-i dăruim această cruce, ca s-o țină acolo, în casa dânsului, și în această umbră a crucii să trăiască bucuria Învierii.”
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe ne vorbește despre calitățile iubirii
Părintele paroh a oferit daruri și pr. diacon Dimitrie, în special o icoană „care este numită icoana iubirii”, explicând, totodată, care sunt calitățile iubirii.
„Mulțumim părintelui diacon care a venit la noi, părintele Dimitrie, și-i dăruim un raport de activitate al parohiei noastre, să vadă și să citească cam ce se întâmplă aici la noi, aici, la parohie, ce s-a întâmplat într-un an de zile. Este o retrospectivă a buletinului parohial „Hai cu noi”. Îi dăruim părintelui diacon și o sfântă icoană, o icoană cu Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos. Această icoană este modelul iubirii, vedeți, ea este așezată aici, în Sfânta Biserică și este prețuită de noi toți.
De fapt iubirea aceasta reprezentată în Sfânta icoană a Maicii Domnului cu Pruncul ne cheamă și ne invită în ea, în iubirea ei mărturisită. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe ne vorbește despre calitățile iubirii. Să ții minte!
Calitățile iubirii
Prima calitate a iubirii este grija sau îngrijorarea din iubire. Părintele care iubește sau omul care iubește se îngrijorează, nu că îi este frică, ci se îngrijorează de cel pe care-l iubește: oare îi este cald? Oare este odihnit? Oare a mâncat? Grija aceasta a iubirii este încredințată de faptul că Dumnezeu ne păzește, dar așa-i iubirea, protectoare și noi privind la icoana Maicii Domnului învățăm această îngrijorare sau grijă protectoare a iubirii.
O altă calitate a iubirii pe care noi o descoperim în icoană este îngrijirea, să-l îngrijești pe cel pe care-l iubești.
Ascultarea și cunoașterea – caracteristici ale iubirii
O altă calitate a iubirii adevărate este ascultarea. Noi vedem aici pe Maica Domnului care ține pe pruncul Mântuitorului în brațe, îl ascultă și se ascultă unul pe altul. De aceea, atunci când noi mărturisim că ne iubim sau ținem unii la alții, este bine să ne facem timp, să ne ascultăm, să stăm la masă, la masa de Crăciun, să petrecem timpul împreună. Sunt multe cuvinte care se doresc împărtășite dar nu se mai ascultă unul pe celălalt. Ascultarea este un dar pe care tu-l faci celuilalt. Noi trăim o dramă a neascultării sau nu mai putem să ne ascultăm datorită informațiilor multe care vin peste noi.
O altă calitate a iubirii care se revarsă din icoana aceasta a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe este cunoașterea. Doar în ascultare noi ne cunoaștem unii pe alții. Ar fi trist să petrecem viața noastră împreună și să nu ne cunoaștem unii pe alții sau să avem păreri preconcepute, ștampile, pe care le punem unii pe alții. Să nu ne cunoaștem defel, să nu știm cine suntem, ce-i cu noi și încotro ne îndreptăm…
Adevărata iubire se descoperă în cunoaștere. Îi dăruim părintelui diacon Daniel Dimitrie această icoană a iubirii materne, o îmbrățișare veșnică în Iubire, pe care Mântuitorul o adresează Preasfintei Sale Maici și Maica, ocrotindu-L, ni-L arată nouă, tuturor”.
„La mulți ani!” celor ce poartă numele Sfântului Ștefan
Totodată, părintele Munteanu a dorit să îi felicite pe cei ce poartă numele Sf. Ștefan: „Hristos-Domnul să ne binecuvânteze pe noi, pe toți și robilor lui Dumnezeu Ștefan și Ștefania. Iar celor ce poartă aceste frumoase nume, părinților lor, celor din casa lor, dă-le Doamne sănătate, întru toate bună sporire, întru mulți și fericiți și binecuvântați ani, Mulți Ani trăiască!”
27 decembrie este dedicată și „bunicilor” de la Centrul pentru persoane vârstnice Roznov
Pentru parohia săvineșteană, prieteni, apropiați și susținători ai acțiunilor social-filantropice inițiate de părintele Petru Munteanu, ziua de 27 decembrie este dedicată și „bunicilor” de la Centrul pentru persoane vârstnice Roznov. An de an, acțiunea social – filantropică ”Rugă pentru părinți” adună oameni cu suflet mare, care se alătură părintelui paroh pentru a trece pragul Centrului de bătrâni din Roznov.
Astfel, la data de 27 decembrie 2017, părintele Ioan Mihai Măriuța din cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia, fiul al satului Săvinești, arhidiaconul Calinic Savin, și mulți alți credincioși, sub îndrumarea părintelui Petru Munteanu, au dorit să dăruiască o felie din timpul lor unor suflete calde, dar lipsite de afecțiune. Colindele, care sunt soli ai mesajului divin, au răsunat în camerele și holurile căminului. Bătrânii, cu lacrimi sau emoții în priviri, tânjeau după o vorbă bună, un alint, o mângâiere.
Colinde și spațiu pentru confesiune și ascultare
„Acești oameni, trecuți de a doua tinerețe, își odihnesc bătrânețea la Roznov, într-o casă de bătrâni. Ei au multe de povestit… Noi când mergem cu colinda nu mergem doar să-i colindăm și să mergem din salon în salon, că nu ăsta-i rostul nostru acolo… Rostul nostru este ca atunci când mergem cu colinda prin salon, fiecare să se așeze lângă un bătrân, la marginea patului și să-l asculte. Știți, cu vremea și cu bătrânețea noi trecem prin multe încercări și putem să oferim altora care-și fac timp să asculte sfaturi bune.
Trist este că nu le mai ascultă sau nu mai ascultă nimeni. Sunt amintiri și sfaturi de o viață întreagă, adunate-ntr-un bătrân. Acestea s-ar vrea spuse, povestite cuiva. Și, spunându-le, de fapt, se vindecă și cel care le spune și cel care ascultă… Și dacă vrem să ne facem timp de povestire și de comunicare, iată că avem această posibilitate astăzi, la Casa de bătrâni unde mergem”. Astfel i-a îndemnat părintele Munteanu pe cei doritori de a-i colinda pe „bunicuții” de la Roznov.
Bătrânii au primite cu bucurie, dar și cu ochii în lacrimi, darurile constând în alimente, fructe, dulciuri, sucuri, cărți. Dar, cel mai mult s-au bucurat de căldura îmbrățișărilor, gesturile de afecțiune, strângerea caldă a mâinilor. Și, mai ales, de timpul oferit depănării amintirilor din viața lor… Viață presărată și cu bucurii și necazuri, cuvântul de alinare.
Brîndușa Dediu
Citiți și A doua zi de Crăciun la Parohia „Sf. Voievozi” din Săvinești.