Sfinţii 45 de Mucenici din Nicopoîea Armeniei. Păgânul împărat Lichinie, care a fost primit la împărăţie de marele Constantin, stăpânind părţile răsăritului, a dat poruncă prin toată stăpânirea sa ca creştinii cari nu vor voi să se închine zeilor să fie munciţi şi omorâţi în diferite feluri, iar averile lor să fie luate spre zidirea capiştilor idoleşti, a băilor şi a înnoirii cetăţilor.
Porunca aceasta venind şi în Nicopoli, cetatea Armeniei, se pregăteau munci şi diferite unelte de muncire contra creştinilor. Prinzându-se mulţi creştini şi fiind duşi în muncire, nişte robi ai lui Hristos, în număr de peste patruzeci şi cinci, s-au sfătuit ca să nu mai aştepte până ce vor fi prinşi de păgâni, ci singuri să meargă la judecată de voie şi, mărturisind numele lui Hristos, să se dea la muncire (Vieţile sfinţilor, XI, pp. 538-539).
Sf. Teofil, Episcopul Alexandriei. Întru această zi, pomenirea sfinţilor zeci de mii de părinţi, pre cari prin foc şi cu moarte silnică i-a dat Teofil Episcopul Alexandriei, pentru Isidor preotul.
Aceşti sfinţi sihaştri şi mucenici, monahi fiind şi lăcuind în muntele Pilisiei prin râpi, se îndeletniceau întru lucrarea poruncilor lui Dumnezeu, prin postire şi priveghere, ca la zece mii fiind ei. Iară Isidor oarecarele având întâietate între ei, se prigonea cu Episcopul Teofil pentru pricini bisericeşti, între cari acesta se afla nu ştiu cum de altă socotinţă; şi fiindcă Isidor sumeţându-se întru mulţimea sihastrilor, îl dojenea pre el, Teofil se ruşina şi se temea să-şi izbândească întru arătare, căci era la mulţi cunoscut. Şi dar trimiţând pre cei de un cuget cu el, au dat foc tuturor sfinţilor părinţi celor din schit, şi i-au dat morţii (Mineiele, XI, p. 101).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român




