18 decembrie – Sf. Modest; Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Cuv. Modest

Sfântul Modest este, în calendarul popular, un alt sfânt protector al animalelor, foarte asemănător în trăsăturile sale cu Marcu Evanghelistul.

Cuv. Daniil Sihastrul. Râvnind desăvârşirea, tânărul monah a plecat de la Rădăuţi, spre a nu fi învăluit de viaţa zgomotoasă a târgului şi de necontenitele treburi de la scaunul vlădicesc local. Îmbrăcând el schima cea mare, i s-a dat noul nume Daniil, apoi s-a retras la munte, într-un loc tăinuit, unde, pe o stâncă de pe malul pârâului Viţeul, a dăltuit cu trudă un paraclis. Se spune că, în vremea copilăriei sale, vlăstarul domnesc, Ştefan, care avea mai târziu să dea strălucire Moldovei sub numele voievodal de Ştefan cel Mare, ar fi ascultat cu luare aminte, în chilia de piatră de pe apa Viţeul, îndrumările şi poveţele fericitului ascet… (Proloagele, IV, p. 70).
Sf. Mc. Sebastian şi Zoe. Pe sfântul Sevastian toţi cei din palatul împărătesc foarte mult îl iubeau şi îl cinsteau, căci era cinstitor de Dumnezeu adevărat şi om drept; că pre care îl miluise Dumnezeu cu darurile Sale, acela de toţi să se iubească şi să se cinstească. În toate zilele slujea lui Hristos cu osârdie, rugându-se şi păzind sfintele Lui porunci; şi în taină făcea aceasta, ca să nu afle păgânii împăraţi (Vieţile sfinţilor, IV, p. 888).
Cuv. Modest, arhiepiscopul Ierusalimului.
Fericitul Modest a aflat că părinţii lui au murit la închisoare pentru Hristos. Iar când a ajuns la vârsta de treisprezece ani, atunci a aflat pe un creştin de la care a a învăţat credinţa şi cu tot sufletul s-a apropiat şi s-a lipit de ea. Se mâhnea însă că trăia împreună cu păgânii… Şi a făcut multe minuni, arhiereu fiind (Proloagele, IV, pp. 68, 69).

Tradiţii: Sf. Modest e un sfânt care stă înaintea plugarilor, când oamenii ies la arat (Speranţia, VII, f. 247 v).
Obiceiuri: Se dă făină şi mălai pentru sănătatea vitelor (Speranţia, VII, f. 68). 4 Sf. Modest se serbează cu mare veselie, făcând praznic şi aducând obştea un vas cu vin, punând pe unul să-l vândă şi câştigul să fie în folosul bisericii (Speranţia, VII, f. 11 v).
Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Sf. Modest e prăznuit pentru boli la vite şi paza lor (Pamfile, 1997, p. 259). ♦ Nu se pun vitele la muncă. Un om, lucrând la un car, i-a căzut boul din picioare şi a murit (Speranţia, VIII, f. 4 v; VII, f. 4). ♦ În trecut, când era molimă sau boala vitei cea mare, au apelat la Sf. Modest, care i-a salvat (Speranţia, VII, f. 164 v). ♦ Se face agheasmă. Sătenii o ţin multă vreme peste an, e bună pentru animale, care, stropite, se înmulţesc; pentru om e bună că-l fereşte de boale, pentru albine – dau miere din belşug, iar pomii sunt feriţi de omidă (Speranţia, VIII, f. 80). ♦ Se ţine pentru a feri Dumnezeu pe femei de boale. Se ţine ca să nu se îmbolnăvească de boale molipsitoare (Speranţia, VIII, f. 11 v; VII, f. 78 v). 4 Se crede că descoperă paguba sau hoţia dacă dă paraclis la biserică în ziua aceea (Speranţia, VI, f. 176 v).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român