Sf. Mucenic Emilian de la Durostorum. Într-acea cetate era un mucenic tăinuit, cu numele Emilian, rob oarecăruia bărbat cinstit şi mai mare al cetăţii. 
Acel Emilian, pe vremea când ospăta ighemonul cu cei mai mari cetăţeni, a intrat singur în capiştea idolească şi, luând un ciocan de fier, a început a bate pre idoli şi i-a sfărâmat pre ei în bucăţi; apoi a răsturnat oltarul lor, jertfele le-a aruncat şi le-a călcat cu picioarele şi făcliile cele mari, care erau înaintea lor, le-a rupt şi le-a sfărâmat (Vieţile sfinţilor, XI, p. 881).
Sf. Mc. Iachint. Potrivit tradiţiei, a trăit în timpul împăratului Traian (98-117), fiind originar din Cezareea Capadociei. Era slujitor la curtea împăratului şi, fiind creştin, a fost denunţat că nu participă la cultul zeilor romani şi că se roagă lui Hristos. A fost trimis în închisoare şi, pe toată perioada detenţiei, i-au fost aduse mâncăruri gătite din jertfele idolilor. Sfântul Iachint a refuzat să guste dintr-o astfel de hrană şi a murit, reuşind să reziste nemâncat timp de patruzeci de zile (Dicţionarul, p. 125).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român
În legătură cuposturi
Articole – Vulpea și nevăstuica – fragment din cartea „Bunicul din Cer”
- carmen
- martie 27, 2026
- 11:45 am
Actiuni – Interpretări greșite –
- carmen
- februarie 19, 2026
- 12:42 pm
