Amănunte de viață curată (1)

La ce se referă necurăția în Biserica Ortodoxă?
Este o stare de nepotrivire, inadecvare, neconformitate, nedeplinătate, determinând o jenă, o frică pe care o simte omul când o stare duhovnicească ori trupească a sa intră în conflict ori nu se potrivește cu viața lui unită cu Dumnezeu, în Biserică. În general, păcatele și greșelile ne întinează. În special, există și niște reguli de amănunt, multe legate de sânge.
Nu au fost toate normele de curăție rituală abolite de Mântuitorul?
Unele da, altele transferate în domeniul vieții duhovnicești. Nu toți oamenii au putut primi deplin această libertate. Sângele a rămas cu un statut special: Sf. Împărtășanie este singura în cadrul căreia, din motive sfinte și sfințitoare, creștinul consumă carnea și sângele Domnului Iisus, Care se jer?ește mereu la fiecare Sf. Liturghie. În rest, consumul de sânge, sub orice formă, este interzis, singurul cu care devenim consângeni și a Cărui viață o primim înlăuntrul nostru rămâne Hristos. Orice stare de jertfă personală a cuiva cu o scurgere de sânge reprezintă o stare de nedeplinătate,  necurăție și nu trebuie să se suprapună peste această jertfă, de aceea evităm să intrăm în biserică. Această concepție educă scrupulozitatea uneori exagerată a unora, îndrumând-o spre un sens superior al stării de necurăție și mulțumește și pe cei dispuși să treacă peste orice prejudecăți legate de sânge, oferindu-le o explicație duhovnicească pentru supunerea la micile interdicții care îi țin departe de biserică în anumite zile. Pravila de la Govora, la pagina 117, spune: „toată facerea lui Dumnezeu iaste bună și nemică nu e de lepădare, ce noi mai multu pentru curăția și pentru adunarea sfintei biserici și a
leturghiei și a prieceștenii”. Ideea rămâne aceea de a limita la maxim cazurile în care omul să se simtă necurat și de a înțelege că în anumite situații, preotul are puterea, prin rugăciune, să aducă pe un credincios în stare de curăție și compatibilitate cu biserica și chiar Împărtășania.
Starea de necurăție trupească mă desparte de Dumnezeu?
Nu, faptul că țin seama de anumite nepotriviri mă unește și mai profund cu El. Să am grijă numai, nici să caut stări de necurăție unde nu există, crezând că sunt mai fin în relația cu Domnul, nici să fiu ultraliberal și lipsit de prejudecăți, trecând peste anumite lucruri demne de luat în considerare. Faptul că o săptămână cineva nu se împărtășește, nu duce la o scădere a relației harice cu Hristos, atâta vreme cât nu-i din neglijență ori păcat. În plus, să nu uităm că o necurăție trupească nu are consecințe și sens duhovnicesc decât atunci când sângele omului se întâlnește în biserică cu sângele
Mântuitorului.
Ce fac acasă în stare de necurăție?
De toate, doar că e bine să nu iei anafură. Aceasta provine din prescurile folosite la Proscomidie și odinioară nici nu se ducea acasă, ci se consuma la biserică. Poți aprinde candela, lua agheasmă, tămâia și stropi cu agheasmă prin casă, te poți unge cu untdelemn de la Sf. Maslu, săruta Crucea și icoanele. Evident, dacă nu te lasă conștiința, sau cineva din casă nu crede că ar trebui să-ți permiți acestea, se recomandă să eviți să smintești cu libertatea ta scrupulozitatea unei rude.
Dacă la biserică se face altă slujbă decât Sf. Liturghie, se poate merge?
Nu, deoarece biserica este locașul în care se săvârșește Sf. Liturghie și Sf. Împărtășanie se găsește mereu în Sf. Chivot, pe Sf. Masă, în Sf. Altar.
Dacă merg undeva și sunt pe ciclu, pot ajuta la un praznic, sau sta la o slujbă făcută în casă?
Da, dacă rudele nu au alte mentalități privitoare la curăție și necurăție. Dacă vezi că se împiedică de anumite concepții luate de cine știe unde, ca să nu smintești, taci și te comporți și tu după acelea, convinsă că Dumnezeu vede și nu te lipsește de har.
Dacă sunt la biserică și-mi vin problemele, ce fac?
Faci semnul Sf. Cruci și pleci imediat acasă, unde citești niște rugăciuni din carte.
Dacă mă aflu într-un pelerinaj?
Cel mai simplu este să nu intri în biserici. Dacă însă arzi să săruți o icoană ori niște Sf. Moaște ale unui sfânt, din cauza unei probleme grave, poți cere unui părinte să-ți citească o molitfă de curățire și apoi să intri. Dacă nu găsești înțelegere, să ai credință că și de lângă zidul bisericii dacă te rogi sfântului, vei primi harul dorit.
Mai sunt alte reguli despre perioada lunară a femeii sau despre sânge?
Da. În afară de pericolul morții, femeia catehumenă așteaptă să depășească perioada lunară pentru a primi Botezul și Mirungerea, mai ales că după acestea ar trebui să se și împărtășească, și că respectivele Taine erau legate în vechime de săvârșirea Sf. Liturghii. La fel și în cazul participării la celelalte Sfinte Taine. Cununia se amână dacă în ziua respectivă mireasa ori nașa sunt pe ciclu. Din cauza rezervării cu multă vreme înainte a localului pentru cumetrie ori nuntă, credincioșii solicită de multe ori dezlegare în aceste cazuri. Dacă la Botez e mai simplu, localuri pentru petreceri mai restrânse găsindu-se ușor, la Cununie, deși preotul nu poate fi obligat cu nimic, s-ar putea da dezlegare. Ca orice iconomie, trebuie observat neapărat dacă mirii și/sau nașii sunt credincioși, practicanți, apreciind cum se cuvine o astfel de  dezlegare.
Dacă o tratează ca pe o formalitate la latitudinea preotului, poate s-ar indica verticalitate deplină în astfel de cazuri. Sf. Maslu nu se poate refuza nici unei femei în prag de operație, sau chinuită de o suferință ori patimă, dar să se săvârșească acasă ori în salonul de spital. Dacă ne curge sânge din nas sau din dinți, așteptăm să se potolească deplin înainte de a intra în biserică. În afară de mare nevoie, nu donăm sânge în ziua în care ne-am împărtășit; nu că am da Împărtășania unui
necunoscut prin aceasta, ci tot pentru a respecta exclusivitatea curgerii și dăruirii sângelui lui Hristos în această zi. Glava 246 a Pravilei de la Târgoviște afirmă că biserica nu se spurcă de la sânge vărsat cu dreptate, și dă exemplu uciderea în legitimă apărare, ci de la sânge vărsat cu nedreptate și cu năpastă. Chiar dacă nu au trecut 40 de zile de la naștere, dacă e în pericol de moarte, femeia poate fi împărtășită, citindu-se înainte, dacă este timp, molitfa de curățire. Pruncul proaspăt botezat (și bineînțeles împărtășit) poate suge de la mamă chiar dacă aceasta se găsește în perioada lunară, nu se spurcă. Femeia de curând botezată, pe chezășia nașului, poate fi împărtășită, chiar dacă imediat după slujbă i-au venit problemele, dar numai o dată, unii precizează și că acasă, nu la biserică, după care va aștepta împlinirea timpului ei de curățire.
Ce face femeia în cele 40 de zile după naștere?
Orice în afară de a intra în biserică și lua anafură.
De ce familia își cere iertare de la Dumnezeu în cadrul molitfei de 8 zile?
Molitfa respectivă este pentru întărirea și protejarea trupească și sufletească a mămicii după naștere. Ne rugăm și pentru curățire, dar molitfa de 40 de zile consfințește curățirea femeii. Cererile de iertare sunt pentru faptul că au îndeplinit porunca de a crește și se înmulți din poftă trupească. Dacă pofta va continua să fie baza tandreții dintre ei, dragostea lor va avea de suferit.
Când și cum se acordă pogorăminte?
Pentru cazurile care se pot prevedea, se întreabă din timp duhovnicul, care poate dezlega venirea la biserică în anumite situații.
Pentru celelalte, credincioasa poate cere binecuvântarea preotului, așteptând în pridvor până la sosirea acestuia. În funcție de tipologia conștiinței sale, preotul îi poate da o binecuvântare simplă sau citi o molitfă de curățire. Să expunem și câteva cazuri particulare: Atunci când o fată/femeie a lipsit prea mult de la biserică din diverse motive ce țin de serviciu, boală sau familie, și arde să vină, și nici stând acasă nu ar putea din cauza acestei dorințe să se roage, poate cere dezlegare de la preot să vină la biserică. În acest caz, nu va sta lipită de peretele din spate, arătând celorlalți situația sa particulară, ci se va amesteca în pronaos cu celelalte femei. La fel, dacă singurul cântăreț al parohiei este o doamnă, sau un număr  semnificativ din membrele corului se întâmplă în această situație, punând în pericol bunul mers al slujbei, se dă dezlegare pentru participarea la slujbă. În anumite cazuri familiale delicate, când pentru o femeie/fată venirea la biserică reprezintă o scăpare dintr-un mediu violent sau viciat, se poate da dezlegare, de asemenea.
Pot intra repede în biserică să dau un pomelnic, dacă sunt pe ciclu?
Mai bine trimiți prin cineva, iar dacă nu ai pe cine, îl înmânezi unui credincios care intră în biserică, dar tu nu intri.
Dacă sunt pe ciclu și nu are cine-mi aduce pruncul la împărtășit, îl pot aduce eu până în pridvor?
Dacă nu l-ai mai adus de mult timp și te mustră conștiința, da, și de acolo te ajută un credincios. Dacă a fost împărtășit totuși în ultima lună ori 40 de zile, amână cu o săptămână.
Pot primi binecuvântarea preotului în zi de sărbătoare, dacă sunt pe ciclu?
Da, nu se spurcă părintele prin aceasta.
(va urma)

Pr. George Ovidiu Chirița