15 august, Sântămăria Mare, Adormirea Maicii Domnului

Sărbătoarea Sf. Mării este şi ea un hotar: acum se adună ultimele plante de leac, putem afla cum va fi toamna ce se apropie. Este un alt moment important al calendarului viticol, ziua în care se tocmesc pândarii pentru vii şi în care se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. De asemenea, se oferea din nou ofrandă din noua poamă.

Adormirea Maicii Domnului. După săvârşirea tuturor tainelor mântu¬irii noastre şi după Înălţarea Domnului Iisus la ceruri, Prea Curata şi Prea binecuvântata Fecioară Maria, Maica lui şi Mijlocitoarea mântuirii noastre, s-a apropiat de prea cinstita şi prea slăvita ei Adormire, fiind plină de zile. Deci dorind ea ca să iasă din trup şi să se ducă la Dumnezeu, pentru că era cuprinsă de necurmată şi necontenită dumnezeiască dorinţă ca să vadă prea dulcea şi prea dorita faţă a Fiului său, ea se ruga Domnului cu căldură ca să o ia pre ea la Dânsul din valea aceasta a plângerii şi să o ducă în bucuriile cele de sus şi nesfârşite.
Fecioara zăcea cu cinste pre patul cel împodobit, se pregătise către fericita plecare, aşteptând venirea la dânsa a Fiului şi Domnului ei cel prea dorit. Deodată a strălucit în casă o lumină a dumnezeieştii slave. De acea strălucire lumânările s-au întunecat, iar acoperământul casei se vedea deschis, şi slava Domnului venea din cer. Atunci iată Hristosul, Împăratul slavei, cu arhangheli şi cu îngeri au vestit Prea Sfintei Fecioare Maria mai nainte că el se apropia către Prea Curata lui Maică. Ea s-a ridicat de pre pat, sârguindu-se întru întâmpinarea lui, şi s-a închinat Domnului său (Vieţile sfinţilor, XII, pp. 485, 486, 498-499).

Tradiţii: De la Sânta Maria-Mare până la Sânta Maria-Mică, dacă nu cade bruma, se împut jidovii (Mangiuca, 1882, p. 25).

Obiceiuri: Se angajează pândarii pentru vii şi se leagă magic ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii (Ghinoiu, 1999, p. 33). ♦ Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor (Pamfile, 1997, p. 163). În dimineaţa zilei de Sântămărie femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numită „coliva de pomană” sau „colivă de struguri” (Ghinoiu, 1997, p. 107). ♦ Obiceiul vestimentar care obligă bărbatul să poarte căciulă între Sântămărie şi Sângiorz era respectat pretutindeni. Cei care uitau să-şi schimbe pălăria cu căciula la această dată era atenţionaţi prin zicala: „A venit Sântămărie,/ Te-ai… în pălărie!” (Ghinoiu, 1999, p. 152).
Despre muncile câmpului: Între Sântă Mării se seamănă grâul (Pop Reteganul-2, f. 146).

Magie: La Sfânta Măria Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac (Pop Reteganul-2, f. 146).

Despre vreme: Dacă înfloresc trandafirii pe la Sfânta Maria, toamna va fi lungă (Gorovei, 1995, p. 268).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român