Tag: Calea nedorită

Ramuri de timp suntem, fără să știm, Împodobite cu zâmbet și-ntristări, Din seva greului înmugurim Făcând un azi mai fericit ca ieri! Și-așa-ncercate, prin zarea de argint Privim mereu spre răsăritul care Ne-ntâmpină în dimineți zâmbind, Cu adierile mângâietoare. Împodobiți cu florile de nea, Și-n primăveri, cu mugurii de nou, Privim văzduhul, de-i cald sau vreme rea, Și nu pierim, oricât ne-ar fi de greu. Un ram de suflet suntem în Univers, Și în coroana vremii… c-un folos, Oricâți ani am avea, nu-mbătrânim Și-oricâte-am face, toate au un rost! Ajutor …