Patrimoniu

Articole

Duminica a XXI-a după Rusalii la Parohia „Sfinții Voievozi” Săvinești II, Neamț

Duminica a XXI-a după Rusalii la Parohia „Sfinții Voievozi” Săvinești II, Neamț

„În Duminica a XXI-a după Rusalii, se citește la Sfânta Liturghie Pilda semănătorului, din Evanghelia după Sfântul Luca. În această pildă, Mântuitorul nostru Iisus Hristos vorbește despre un semănător și despre patru situații diferite în care au ajuns semințele aruncate de el pe pământ.

Citește mai mult
Articole

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare

Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare
Cinstim pe Sfântul Voievod Ştefan, pe care poporul l-a numit „cel Mare şi Sfânt". Pentru faptele sale cele vitejeşti, la moartea sa, la 2 iulie 1504, a fost plâns ca un părinte, pentru că poporul a simţit că a fost lipsit de mult bine, de faptele de binefacere faţă de săraci şi mai ales faţă de luptătorii pentru apărarea credinţei şi a ţării. Au cunoscut că nu vor mai avea atâta sprijin şi ajutor în apărarea faţă de pericolul otoman. Citește mai mult
Articole

IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei: „Din tărâmul morții în tărâmul viețuirii celei adevărate” (Scrisoare pastorală, 2019) Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

„Din tărâmul morții în tărâmul viețuirii celei adevărate” (Scrisoare pastorală, 2019) Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

Nu putem ajunge la învierea din moartea care ne cuprinde decât dacă fratele nostru devine viaţa noastră. „Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, spune Sfântul Evanghelist Ioan, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte. Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în El.” † TEOFAN Citește mai mult
Articole

2018 – Anul Centenarului Marii Uniri

2018 – Anul Centenarului Marii Uniri

2018 - anul când națiunea română a sărbătorit 100 de ani de la Marea Adunare de la Alba Iulia, când poporul român prin reprezentanții săi au votat Marea Unire, a tuturor provinciilor locuite de români. Astfel, dacă înainte de Marea Unire, România avea 137.000 de km pătrați, după unirea provinciilor aflate sub stăpânire străină: Basarabia, Bucovina și Transilvania, România Mare a avut 295.049 km pătrați. Citește mai mult

go top