Arhive Dumnezeu - Pagina 19 din 178 - Samariteanul Milostiv

Cuviosul Nil, făcătorul de minuni (7 decembrie)

Cuviosul Nil s-a născut într-un sat din hotarele Novgorodului. Dar din ce fel de părinţi n-am aflat, ci numai că a fost călugărit în mănăstirea ce se cheamă Cripta, din stăpânirea Pscovului şi de acolo a trecut în pustiul ţinutului Rievului şi s-a sălăşluit şi la râul Ceremha, unde se hrănea cu buruieni şi muguri de stejar.

Diavolul, nesuferind să-l vadă, se înarma asupra sfântului cu felurite îngroziri, închipuindu-se în fiare şi în toate jivinele, având năluciri ziua şi noaptea şi în multe chipuri făcându-i supărare. Aşa a petrecut sfântul treisprezece ani.

Iar odată, rugându-se, adormise şi a auzit glas zicându-i: "Nile, să ieşi de aici şi să mergi în ostrovul Stolovnul în care vei putea să te mântuieşti".

Iar cuviosul, umplându-se de bucurie, căci nu i-a trecut Domnul cu vederea rugăciunea lui, a început a întreba de acel ostrov. Oamenii îi spuneau că acel ostrov era la iezerul Seligherii, depărtare de Ostaşcov ca la şapte stadii. Cuviosul, auzind aceasta, a mers la acel ostrov şi foarte mult s-a bucurat de frumuseţea lui şi a săpat acolo în munte o peşteră, petrecând o iarnă, apoi şi-a zidit o chilie şi o cameră de rugăciune. Acolo nevoindu-se foarte mult în rugăciuni, în post şi în osteneli, săpând pământul, îşi procura astfel hrana. Citește mai mult

Articole

Viaţa celui între sfinţi Părintelui nostru Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei, făcătorul de minuni (6 decembrie)

Pe făcătorul cel mare de minuni, ajutătorul cel grabnic şi mijlocitorul cel prea ales către Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odrăslit părţile Lichiei, în cetatea ce se numeşte Patara, din părinţi cinstiţi şi de bun neam, dreptcredincioşi şi bogaţi. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona.

Această binecuvântată pereche, petrecând cu bună credinţă în însoţirea cea legiuită şi împodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viaţa lor cea plăcută lui Dumnezeu şi pentru multele milostenii şi faceri de bine mari, s-au învrednicit a odrăsli această odraslă sfântă - singuri ei fiind rădăcină sfântă - şi s-a făcut cum zice psalmistul: Ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care şi-a dat rodul său la vremea sa.

Deci, născând pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tîlcuieşte "biruitor de popor"; şi cu adevărat s-a arătat biruitor al răutăţii, aşa binevoind Dumnezeu spre folosul de obşte al lumii. Citește mai mult

Articole

Cuvioşii Părinţi Carion Monahul şi fiul său Zaharia (5 decembrie)

Era în Egipt un bărbat oarecare cu numele Carion, care, avea doi copii pe care lăsându-i femeii sale, s-a dus în schit şi s-a făcut călugăr.

Iar după câtăva vreme, făcându-se foamete în Egipt şi femeia lui supărându-se din pricina lipsei, s-a dus la schit luînd cu dânsa şi pe copii. Unul era de parte bărbătească, cu numele Zaharia, iar altul de parte femeiască. Deci, când au ajuns acolo, au şezut sub un copac la un izvor, că astfel de obicei era la schit dacă venea vreo femeie şi vrea să vorbească cu vreun monah, de departe de peste pârâu vorbeau unul cu altul.

Atunci, acea femeie de peste pârâu a zis către Carion: "Iată, tu te-ai făcut monah, dar acum, fiind foamete mare, cine va hrăni pe copiii tăi?"

Citește mai mult

Articole

Nevoinţele şi viaţa Cuviosului Părintelui nostru Sava cel Sfinţit (5 decembrie)

Pe când Teodosie cel Tânăr ţinea sceptrul împărăţiei greceşti şi avea douăzeci şi şapte de ani în împărăţie, s-a născut Cuviosul Părintele nostru Sava în părţile Capadociei şi în mitropolia Cezareei, într-un sat ce se numea Mutalasc. Acesta la început era neînsemnat, iar mai pe urmă, prin Sava, care s-a născut într-însul, s-a arătat mai slăvit decât Armatem, care a odrăslit pe dumnezeiescul prooroc Samuil. Citește mai mult

Articole

Pomenirea Părintelui nostru Ioan Damaschin (4 decembrie)

Cetatea Damascului din Siria a odrăslit pe Ioan Damaschin din părinţi credincioşi şi de bun neam, a căror dreaptă credinţă în Hristos le-a fost mult mai scumpă decât aurul, cel pieritor prin foc lămurit. Acea vreme era cumplită, căci saracinii robiseră partea aceea, luînd cetatea slăvită, făcând multă răutate creştinilor, pe unii omorându-i, iar pe alţii vânzându-i în robie, încât pe nimeni nu lăsau ca să slăvească pe Hristos pe faţă. Citește mai mult

Articole

Viaţa şi pătimirea Sfintei Muceniţe Varvara (4 decembrie)

În vremea împărăţiei lui Maximian păgânul, împărat al Romei, era în părţile răsăritului un oarecare om de neam bun, bogat şi slăvit, cu numele de Dioscor, cu obicei şi cu credinţă de elin, care vieţuia în Iliopoli. Acela avea o fiică, anume Varvara, pe care o păzea ca lumina ochilor, pentru că nu avea alt fiu, decât numai pe ea şi care, cu vârsta, s-a făcut foarte frumoasă la faţă, încât nu era nici o fecioară care să-i semene cu frumuseţea, în toate hotarele acelea.

Din această pricină, tatăl său a zidit un turn înalt, cu mare meşteşug, iar pe turnul acela a făcut case frumoase şi în ele a închis pe fiica sa, Varvara, rânduindu-i acolo femei purtătoare de grijă şi slujnice, fiindcă murise mama ei. Aceasta a făcut-o pentru ca să nu fie văzută frumuseţea fiicei sale de către poporul cel simplu şi de neamul de jos, căci socotea că nu sunt vrednici ochii unor asemenea oameni, a vedea faţa cea prea frumoasă a fiicei sale. Citește mai mult

Articole

Cuviosul Teodul (3 decembrie)

Cuviosul Teodul (3 decembrie) Cuviosul părintele nostru Teodul s-a născut în Cipru, pe vremea împăratului Maximian. De tânăr s-a lepădat de lume. Pentru marea lui nevoinţă pustnicească şi pentru smerenia lui, i s-a luminat sufletul şi a fost învrednicit cu darul de a vedea mai dinainte gândurile celor ce se apropiau de el. Prefăcându-se nebun, pe mulţi îi mustra şi îi făcea să se pocăiască. Astfel, ducându-şi viaţa şi mântuind pe mulţi, a bineplăcut lui Dumnezeu şi a adormit cu pace. Cuviosul Teodul a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel …

Articole

Cuviosul Părinte Sava (3 decembrie)

Cuviosul părintele nostru Sava din tinereţile sale a iubit pe Hristos, iar lumea a urât-o. El, mergând la Cuviosul Serghie, a luat chip îngeresc şi bine s-a nevoit, plăcând lui Dumnezeu, cu postul, cu privegherea, cu rugăciunile, cu smerita cugetare şi cu toate faptele cele bune, dorind ca să primească de la Domnul bunătăţile cele cereşti.

Multe ispite a răbdat de la demoni, pe care i-a biruit cu ajutorul Celui Preaînalt şi a împărăţit peste patimi. Apoi cu povăţuirea învăţătorului său, marele Serghie, s-a dus din locaşul Sfintei Treimi şi s-a sălăşluit în pustie.

Acolo vieţuia în munţii ce se numeau Storoji, în sus pe râul Moscova, aproape de Zvenigrad ca de o stadie de loc, iar de la împărăteasca cetate a Moscovei, ca patruzeci de stadii depărtate, unde sfântul petrecea bine viaţa călugărească în linişte, răbdând frigul nopţii şi purtând greutatea zădufului zilei. Citește mai mult

Articole

Viaţa Cuviosului Părinte Ioan Tăcutul (3 decembrie)

Tăcutul cel vrednic de laude netăcute, Sfântul şi cuviosul părinte Ioan s-a născut în Nicopoli din Armenia, având tată pe Encratie şi maică pe Eftimie. El s-a născut în al patrulea an al împărăţiei binecredinciosului împărat Marcian, în a opta zi a lunii ianuarie şi a fost luminat cu Sfântul Botez; pentru că părinţii lui erau creştini binecredincioşi, care în toată Armenia erau vestiţi prin mulţimea bogăţiei şi a cinstei. Tatăl lui era voievod şi mult putea la împărat, ca cel ce avea trecere la dânsul.

Aşa de slăvit părinte avea fericitul Ioan.

Aceasta s-a spus, nu ca să-l fericim pe el şi să-l lăudăm pentru numele lui cel bun, pentru că din faptele cele bune se fericesc sfinţii şi se proslăvesc, iar nu din neamul cel bun, ci ca să ştim din ce slavă s-a pogorât în smerenie acest plăcut al lui Dumnezeu. Deci a fost crescut împreună cu fraţii săi, în bună petrecere şi dumnezeiască Scriptură, desăvîrşit învăţându-se. Citește mai mult

Articole

Pomenirea Sfântului Prooroc Sofonie (3 decembrie)

Sfântul prooroc Sofonie era din muntele Savarata, din seminţia lui Simeon; tatăl său se chema Husia, unchiul său Godolia, iar strămoşii săi au fost Amoria şi Ezechia. Citește mai mult

Articole

Viaţa Cuviosului Părinte Atanasie (închis în Pecersca) (2 decembrie)

Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, de va şi muri, viu va fi. Mântuitorul a împlinit acest cuvânt, pe care L-a zis, pentru Lazăr cel mort de patru zile şi pentru Cuviosul părintele nostru Atanasie, închis în Pecersca, dorind ca şi noi să împlinim cuvântul bogatului, zis către Lazăr cel sărac, adică: Dacă va merge cineva din morţi la dânşii, se vor pocăi. Citește mai mult

Articole

Pomenirea Cuvioşilor Părinţi sihaştri Ioan, Iraclemon, Andrei şi Teofil (2 decembrie)

Aceşti cuvioşi părinţi erau de loc din cetatea Oxirih, care se află în Egipt, aproape de rîul Nilului. Părinţii lor au fost creştini. Citește mai mult

Tag: Dumnezeu

Meniu

Contact info