Arhive martie - Samariteanul Milostiv

Întru această zi pomenim pe Monahul care n-a osândit pe nimeni.

Cuviosul Anastasie Sinaitul poveşteşte astfel: Un bărbat în rânduiala monahicească îşi cheltuia zilele în toată nepurtarea de grijă şi, în lenevire petrecîndu-şi viaţa, s-a apropiat de sfârşit. Şi, după ce s-a îmbolnăvit cu durere de moarte şi s-a apropiat de cea din urmă răsuflare, nu se temea deloc de moartea sa, ci cu toată mulţumirea, vesel şi zâmbind, se despărţea de trup; iar fraţii şi părinţii care şedeau lângă el, împreună cu egumenul, i-au zis: "Noi te-am văzut, frate, că în nebăgare de seamă ţi-ai petrecut viaţa şi nu ştim de unde îţi este în ceasul acesta înfricoşat această veselie şi zîmbire? Însă, cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru întărindu-te, scoală-te de ne spune, ca toţi să ştim şi să preamărim pe Dumnezeu". Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 30. Viaţa Cuviosului părintelui nostru Ioan Scărarul

Care patrie şi cetate a odrăslit şi a crescut pe acest viteaz nevoitor, Ioan cuviosul, mai înainte de pustniceştile lui nevoinţe, cu siguranţă nu pot spune - zice Daniil monahul, scriitorul vieţii acestuia. Care loc îl are acum pe acest dumnezeiesc şi minunat bărbat şi cu ce dulceţi de hrană fără de moarte îl hrăneşte, este adeverit, că într-acea patrie se află el acum, pentru care Sfântul Pavel, privighetoarea cea minunat glăsuitoare, a strigat: "Petrecerea noastră este în ceruri", unde cu nematerialnică simţire, cu negrăită dulceaţă săturându-se de necheltuitele bunătăţi, primeşte răsplătirile cele vrednice de sudorile sale şi pentru dureri are cinstea cea fără durere, moştenind cereasca Împărăţie cu aceia al căror picior a stat întru dreptate. Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 29 Pătimirea Cuviosului părintelui nostru Marcu, episcopul Aretusiei, a lui Chiril diaconul şi altor mucenici.

Despre pătimirea cuviosului Marcu, episcopul Aretusiei, sfântul Grigorie de Nazianz scrie în întâiul său cuvânt asupra urâtului de Dumnezeu Iulian Paravatul (Apostatul) astfel: Minunatului Marcu Aretusianul, cine nu ştie ce i s-a întîmplat? Şi povestirile cele despre dânsul, cine nu le pomeneşte? Acela, în împărăţia marelui Constantin, după stăpânirea cea dată atunci creştinilor, a stricat o capişte idolească şi mulţime de popor de la rătăcirea păgânească la calea cea dreaptă a mântuirii a povăţuit, nu numai prin chipul cel fără de prihană al vieţii, cît şi prin frumoasa grăire a vorbei. Citește mai mult

Articole

Martie, ziua 28 Pomenirea Cuviosului părintelui nostru Ilarion, noul mărturisitor, egumenul mânăstirii Pelichitului.

Cuviosul Ilarion din tinereţe s-a călugărit, purtându-şi crucea şi urmând lui Hristos cel răstignit, patimile trupeşti supunându-şi cu înfrânare. El pe toţi monahii i-a covîrşit cu fapta bună şi, într-o chilie întunecoasă închizîndu-se, fără tulburare a petrecut mulţi ani şi s-a luminat cu nepătimirea. Pentru aceea şi de rânduiala preoţească s-a învrednicit şi a fost egumen al mânăstirii ce se numea Pelichit, în Asia, aproape de Elespont. Şi a făcut minuni alese, că jivinele care vătămau seminţele roditoare le certa şi le izgonea cu cuvântul din ţarini şi din grădini, grindina a potolit-o cu rugăciunea şi pământul cel însetat cu ploaie l-a adăpat, iar curgerea rîului, ca şi Elisei proorocul, a despărţit-o; mâna cea uscată a unui om a tămăduit-o, pe un orb l-a făcut să vadă şi şchiopilor le-a dăruit tămăduire; pe diavoli i-a izgonit, iar pescarilor, care în zadar se osteneau, cu peşti mulţi le-a umplut mrejele. Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 25. Cuvânt la Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei Maria. (Adunată din dumnezeiasca Scriptură şi de la Sfinţii Părinţi, cum şi după istoricii vrednici de credinţă)

Când s-a împlinit şi s-a apropiat vremea izbăvirii neamului omenesc, care avea să fie prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, era trebuinţă în tot chipul, să se afle o fecioară curată, fără prihană şi sfântă, fecioară care ar fi vrednică să întrupeze pe Hristos Dumnezeu, cel fără de trup, şi să slujească taina mântuirii noastre. Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 24. Pomenirea Sfântului părintelui nostru Artemon, episcopul Seleuciei din Pisidia.

Fericitul Artemon a avut ca patrie Seleucia, cetatea Pisidiei, în care, fiind născut şi crescut, petrecea viaţă cinstită, în zilele Sfinţilor Apostoli, care luminau lumea cu buna vestire a lui Hristos. Mergând în cetatea aceea sfântul apostol Pavel, Artemon era între toţi cetăţenii ca un luminător, strălucind cu fapte bune, şi nu i se cădea a se ascunde sub obroc. Sfântul apostol Pavel, aflându-l pe acesta întărit în credinţa lui Hristos şi plin de dumnezeiasca înţelepciune, l-a pus păstor şi învăţător poporului, hirotonisindu-l întâiul episcop în Seleucia Pisidiei. Iar el, îndreptând bine şi cu plăcere de Dumnezeu turma cea încredinţată lui, a fost tuturor liman de mântuire, văduvelor şi săracilor purtător de grijă, sufletelor şi trupurilor doctor, făcător de minuni şi toate zilele vieţii sale bine şi cu dumnezeiască plăcere petrecându-le, şi-a sfârşit viaţa la adânci bătrâneţi. Amin. Citește mai mult

Articole

Martie, ziua 20. Pomenirea Sfinţilor Cuvioşilor părinţi ucişi de arabi în mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit.

În zilele preasfinţitului patriarh al Ierusalimului, Ilie, care era al doilea cu acelaşi nume în sfânta cetate a Ierusalimului, aflată atunci sub stăpânirea agarenilor, iar în Constantinopol împărăţind Constantin şi Irina (780-797), s-a făcut război în Palestina, în seminţia agarenilor. Şi multă risipire se făcea ţării cu războiul acela, pentru că barbarii, oştindu-se între ei, pustiau nu numai satele, ci şi cetăţile, precum Elevteropolis, Ascalonul, Gaza, Scarifia şi celelalte. Căci năvăleau fără de veste şi, deşi nu ucideau pe tot poporul, jefuiau toate averile şi omorau pe toţi aceia care li se împotriveau. Şi şedeau pe lângă toate căile, prinzând pe cei ce treceau, bătându-i, rănindu-i şi răpindu-le tot ce aveau, până la cămaşă. Numai această milă aveau, că eliberau vii pe cei dezbrăcaţi, bătuţi şi răniţi. Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 17, Viaţa Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu

Pe vremea dreptcredincioşilor împăraţi Arcadie (395-408) şi Onorie (395-423) a fost în Roma cea veche un bărbat dreptcredincios, anume Eufimian, mai mare între boieri şi foarte bogat. El avea trei mii de slugi, care purtau haine de mătase şi brâie de aur. Dar nu avea fii, fiindcă femeia lui era neroditoare. Citește mai mult

Articole

Tot întru această zi pomenim şi pe Sfinţii Mucenici Trofim şi Tala – 16 martie

Cetatea Laodiceei - nu cea din Siria, ci aceea care se află în ţara Cariei, între râurile Licos şi Melder, în Asia Mică -, avea doi preoţi, fraţi după trup, pe Trofim şi Tala, de neam din ţara Cariei, din cetatea ce se numea Stratonica. Ei erau bărbaţi tari în credinţă, râvnitori după Hristos şi propovăduitori ai cuvântului lui Dumnezeu, şi, întorcând sufletele cele rătăcite la calea mântuirii, se împotriveau totdeauna elinilor şi ocărau slujba lor diavolească, cea de Dumnezeu urâtă. Citește mai mult

Articole

Luna Martie, ziua 16. Pomenirea Sfântului Mucenic Savin.

Ţara Egiptului şi cetatea Ermopolis a fost patria sfântului mucenic Sabin, care a fost bărbat slăvit în partea aceea şi boier în cetatea sa. Pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305), pentru prigonirea cea cumplită ce era asupra creştinilor, tulburându-se tot Egiptul şi mulţi din cei credincioşi prinzându-se şi muncindu-se, fiind ucişi, sfântului mucenic Sabin şi-a lăsat casa sa, boieria, bogăţia şi prietenii şi ieşind pe ascuns din cetatea Ermopolis, se ascundea într-un sat depărtat cu ceilalţi creştini, care fugeau de prigoană şi închizându-se într-o casă mică şi proastă, se nevoia în post şi rugăciuni ziua şi noaptea. Iar slujitorii de idoli au căutat mult pe Sabin, boierul din Ermopolis, ca să-l prindă spre muncire, dar negăsindu-l, s-au mâhnit multă vreme. Citește mai mult

Articole

Întru această zi pomenim şi pe Sfântului Mucenic Menign Nălbitorul – 15 martie

Pe vremea împărăţiei lui Deciu (249-251) a fost mare prigoană contra creştinilor. Atunci cel ce ocârmuia eparhia Asiei era cu totul pierzător şi cu socoteala de fiară. Deci, acela s-a pogorât în latura de lângă mare şi pe cîţi creştini găsea, pe toţi îi bătea şi, cu lanţuri legându-i, îi închidea în temniţe. Sosind noaptea, toţi într-un singur glas au strigat către Dumnezeu, zicând: „Stăpâne, Doamne, Cel ce pe ucenicul Tău Petru altădată prin înger l-ai dezlegat din lanţuri şi din temniţă l-ai scos fără zgomot, trimite şi acum la noi ajutorul Tău şi ne scoate din această temniţă întunecată, ca să cunoască şi aceştia, care leapădă numele Tău cel sfânt, că Tu eşti singur Dumnezeu şi Împărat veşnic". Citește mai mult

Articole

Tot întru această zi pomenim şi pe Sfântul Mucenic Nicandru – 15 martie

Sfântul Nicandru a trăit în ţara Egiptului, pe timpul împărăţiei lui Diocleţian (284-305), fiind bărbat plăcut lui Dumnezeu şi cu meşteşugul doctor. Acesta îi era lucrul lui, adică să cerceteze totdeauna pe sfinţii mucenici munciţi pentru Hristos în legături, ca să le tămăduiască rănile lor şi să le dea hrana cea de nevoie, iar trupurile sfinţilor le îngropa. Odată, văzând trupurile mucenicilor după ucidere, aruncate în câmp spre mâncarea câinilor, fiarelor şi a păsărilor, nu îndrăznea să se apropie de dânşii ziua, ca nu cumva să fie prins; pentru că se temea de cumplitele munci, fiind om neputincios, până ce n-a fost pentru aceea chemat şi întărit de Dumnezeu. Citește mai mult

Tag: martie

Meniu

Contact info