Cultural – educative

Cultural - educative

Obiceiuri şi datini uitate în unele sate din Banatul Montan

Înainte de-a vorbi despre unele datini şi obiceiuri uitate în unele sate din Banatul de la munte, propun să vedem ce înseamnă datina şi ce înseamnă obiceiul, în ce împrejurări obiceiul poate deveni datină, iar datina poate deveni tradiţie.

Este cunoscută zicala „Fiecare casă cu zaconul ei, fiecare sat cu satina lui”. Obiceiul şi zaconul au acelaşi conţinut lexical în subgraiul satelor noastre. „Zacon” provine din sârbo-croată. Nu avem voie să uităm că Biserica Ortodoxă Română din Banat a fost sub mâna prelaţilor sârbi până în anul 1865, când marele Andrei Şaguna, secondat în Banatul montan de episcopul Ioan Popasu, ne-a eliberată religios de sub jugul sârbesc. Citește mai mult

Cultural - educative

Mănăstirea Coşuna, un loc de închinăciune

În Mofleni, cartier mărginaş al Băniei, în curtea Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul“, se găseşte una dintre cele mai vechi construcţii atestate documentar din ţinutul Craiovei, biserica din cadrul Mănăstirii Coşuna – Bucovăţul Vechi, despre care documentele grăiesc că ar fi fost ridicată din cărămidă şi piatră luate din castrul roman de la Pelendava. Citește mai mult

Cultural - educative

Ştiaţi că? Moldova e un nume cu origini antice

Pe la 1646 misionarul italian M. Bandini reproduce legenda moldovenească, potrivit căreia Molda, câine de vînătoare, s-a înecat în râu. Aproximativ în aceeaşi vreme încearcă să explice numele Moldova germanul I. Troster într-o carte despre Dacia, apărută în 1666.

moldovaEl reproduce informaţia culeasă de la alţi autori, cum că numele Moldavia vine de la lat. mollis, sugerând că Moldavia înseamnă Molior Davia „partea cea mai plăcută a Daciei”. În căutările sale I. Troster ajunge să afirme că toponimicul Moldova şi-ar putea găsi explicaţie în cuvântul suedez Moln „nor”. Citește mai mult

Cultural - educative

Peştera Limanu: Misterul lumii dacice care nu a fost încă descifrat

La câţiva kilometri de Mangalia, se regăseşte una dintre cele mai misterioase peşteri din România. Cei mai mulţi dintre turiştii care merg la mare, nu ştiu că Peştera de la Limanu adăposteşte o lume interioară fantastică. Cei mai mulţi care au avut curaj s-o viziteze nu s-au mai întors niciodată. Probabil că aceasta este cauza pentru care Peştera de la Limanu a căpătat de-a lungul anilor o aură misterioasă. Citește mai mult

Cultural - educative

“Podul Lui Dumnezeu”

Podul natural de la Ponoare sau Podul Lui Dumnezeu, aşa cum este numit de către localnici, este format din piatră masivă şi este cel mai mare pod natural al ţării. Este al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula.

Podul Lui Dumnezeu, despre care puţini oameni au auzit, deşi mulţi au trecut peste el fără să ştie, se află pe drumul principal ce leagă Târgu Jiu de Drobeta Turnu Severin, pe varianta Baia de Aramă, chiar lângă Primăria Ponoarele. Citește mai mult

Cultural - educative

Lacul Lala Mare – cel mai mare lac glaciar din Munţii Rodnei

Unul dintre cele mai mari şi mai frumoase lacuri glaciare din România este situat în Munţii Rodnei sub vârful Ineu, la altitudinea de 1815 m. Alături de Lala Mică, face parte dintr-un complex de lacuri glaciare.

Lacul Lala Mare are suprafaţa de 5637,5 m² şi adâncimea medie de 1,10 metri şi s-a format prin acumularea apei, provenită din ploi sau zăpezi, în circul unui fost gheţar cuaternar. Zăpezile acumulate şi transformate în gheaţă în valea Lala, au format depresiuni, limitate în partea inferioară de praguri glaciare. Citește mai mult

Cultural - educative

Salina Turda – un adevărat muzeu al mineritului în sare din Transilvania

Depunerea formaţiunilor cu sare din bazinul Transilvaniei, a avut loc în Badenianul mediu Wielician; vârsta absolută atribuită depozitelor salifere din Transilvania, este de 13,6…13,4 milioane ani. Sedimentarea sării a avut loc în bazine marine izolate, în condiţii de climat cald şi relativ umed, cu slabe tendinţe de aridizare, pe fondul unei subsidenţe active. Evoluţia tectonică ulterioară a bazinului a determinat formarea de cute alungite orientate aproximativ N-S, dispuse în estul, respectiv vestul depresiunii Transilvaniei, în axul cărora este cantonată sarea, sub forma unor sâmburi ce ajung până la suprafaţă. Citește mai mult

Cultural - educative

Misterioasa potecă a celor “12 Apostoli” din Munţii Călimani

Poteca tematică 12 Apostoli din Parcul Naţional Călimani a fost selectată printre cele mai frumoase 7 astfel de poteci din România. Aceasta va fi inclusă într-o broşură de prezentare a celor mai bune astfel de poteci din România.

De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli, pe turişti îi aşteaptă o excursie fascinantă prin păduri de molid şi păşuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinaţii din Parcul Naţional Călimani, Rezervaţia 12 Apostoli. Rezervatia adaposteste mai multe figuri zoomorfe si antropomorfe, “sculptate” de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata. Citește mai mult

Cultural - educative

Mistere din Bucegi

Munţii Bucegi ascund foarte multe legende, care au fost transmise de-a lungul timpului din generaţie în generaţie dar şi foarte multe mistere care îi lăsă cu gura căscată chiar şi pe specialişti. În ultimii ani au circulat fel de fel se zvonuri cu privire la Munţii Bucegi, unele atât de adevărate încât au ridicat semne de întrebare foarte mari.

Mistere-din-Bucegi-300x231Zone energetice foarte mari

În urma unor analize bine amănunţite, s-a descoperit că pe crestele Bucegilor se înregistrează un nivel foarte mare de radiaţii. Nu se ştie cu exactitate de unde provin aceste radiaţii sau ce le provoacă iar cercetările sporadice de până acum nu au reuşit să demonstreze nimic. Singura explicaţie viabilă care rămâne în picioare pentru a explica nivelul radiaţiilor foarte mari de pe crestele Bucegilor este faptul că aici a fost un mare sanctuar dacic, piatra de temelie a poporului roman. Citește mai mult

go top