Arhive Viețile Sfinților - Pagina 56 din 61

Sfântul Eustatie, Patriarhul Antiohiei (21 februarie)

Filogonie, arhiepiscopul Antiohiei, murind, a luat după dânsul scaunul acest fericit Evstatie, bărbat cu adevărat vrednic de o dregătorie ca aceasta, ca unul ce era vestit, cu viaţă sfântă, cu înţelepciune şi cu mare râvnă pentru dreapta credinţă, care a şi fost arătată la întâiul Sinod de la Niceea, al Sfinţilor Părinţi, pe vremea împărăţiei lui Constantin cel Mare. Nevoindu-se cu Sfinţii Părinţi asupra lui Arie, a vădit eretica părere hulitoare a aceluia care zicea că Fiul lui Dumnezeu este făptură, iar nu făcător, străin de părinteasca cinste şi putere. Deci, Sfîntul Eustatie ruşinînd şi dând blestemului acel hulitor eres şi mărturisind pe Fiul că este de o fiinţă cu Tatăl, a pornit pe eretici spre zavistie, dar mai ales pe Eusebie al Nicomidiei şi pe Teognie al Niceei. Citește mai mult

Articole

Părintele Leon, Episcopul Cataniei, făcătorul de minuni – 20 februarie

După ce a murit Savin, episcopul Cataniei, s-a adunat toată mulţimea credincioşilor şi, prin voia lui Dumnezeu, au ales episcop în locul lui pe Leon, cel ce înţelept era, săvârşitor de fapte bune, ajutător săracilor şi împlinitor al dumnezeieştilor porunci. Viteaz la suflet şi cu multă bărbăţie împotriva lupilor care pândeau oile ascultătoare, el se nevoia cu mare osârdie în rugăciuni şi posturi. Aşa că strălucea înaintea tuturor ca un luminat purtător de grijă al sufletelor, şi hrănitor al săracilor. Era tuturor toate, după vorba simţului apostol. Ca un alt Ilie, avea multă rîvnă în credinţă. Aşa că a primit asupră-şi şi darul facerii de minuni. Ducându-se într-o zi cu mulţi credincioşi spre locul unde elenii aveau un idol din vremea lui Deciu, înţeleptul Leon a făcut acolo rugăciuni cu lacrămi către Domnul Christos, ca să surpe acel idol. Şi de îndată, după ce-a sfârşit rugăciunea, necuratul idol a căzut la pământ şi s-a zdrobit, iar pe locul acela, pe dată, s-a aflat înălţată o prea frumoasă cruce. Cei de faţă, văzând o minune ca aceasta, s-au spăimântat şi pe urmă unindu-şi puterile, au înălţat în dreptul acelei cruci o biserică închinată celor patruzeci de mucenici. Citește mai mult

Articole

Viaţa Cuviosului Părinte Dositei, cel ce a fost ucenic al Cuviosului Dorotei – 19 februarie

Pe când prea fericitul părinte Dorotei, cel cu aleasă viaţă monahicească, se nevoia în pustnicie, în viaţa cea deobşte a lui Serida, iată că într-o zi, l-a chemat la sine acesta şi i-a zis: Citește mai mult

faracategorie

Sfântul Flavian Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului – 18 februarie

Sfântul Flavian a fost patriarh al Constantinopolului după preasfinţitul Proclu şi după ce, mai înainte, fusese preot al sfântei biserici celei mari tot din această cetate. Ridicarea în scaun a sfântului Flavian s-a făcut pe vremea împăratului Teodosie cel tânăr şi-a surorii sale Pulheria. Citește mai mult

Articole

Sfântul Părinte Leon, Papă al Romei – 18 februarie

Sfântul Leon era fiul lui Cvintian, de fel din Italia. De tânăr el a fost crescut în bună învăţătură de carte şi în fapte creştineşti, bine plăcute Domnului. Mai pe urmă şi-a ales viaţa duhovnicească, neplăcându-i a vieţui în cea mirenească. Mai întâi a fost arhidiacon al papei Sixt al III-lea şi atât de curat şi înţelept a trăit, încât la plecarea din viaţă a lui Sixt a fost ales de obştescul sobor a sta pe scaunul Romei. Luând păstorirea turmei încredinţată lui de Dumnezeu, s-a arătat a fi un …

Articole

Pătimirea Sfîntului Mare Mucenic Teodor Tiron – 17 februarie

Pe vremea împăraţilor Maximilian şi Maximin, mare urgie se abătu asupra creştinilor. Aceşti cruzi împăraţi au trimis peste tot locul dregători cu suflet rău întru asuprirea celor ce mărturiseau pe Christos Domnul. Cei ce se lăsau de credinţă, erau încărcaţi de demnităţi şi onoruri, iar cei care se îndărătniceau a sluji pe Iisus, erau chinuiţi cu grele osânde şi daţi morţii. Citește mai mult

Articole

Pomenirea Sfinţilor Mucenici din Persia (16 februarie)

Cuviosul Marut episcopul, şi cei din Martiropoli, fiind trimis de către dreptcredinciosul împărat grec Teodosie cel Mare la împăratul Persiei pentru împăcare, a tămăduit acolo pe fiica împăratului de diavoleasca chinuire. Citește mai mult

Articole

Pătimirea celor doisprezece Sfinţi Mucenici: Pamfil preotul, Valent diaconul, Pavel, Porfirie şi ceilalţi (16 februarie)

Aceşti 12 sfinţi mucenici s-au învrednicit nu numai de darul proorocesc şi apostolesc, dar şi de numărul celor care au pătimit pentru Hristos în Cezareea Palestinei. Ei au trăit pe vremea împărăţiei lui Diocleţian, iar cel întâi, cu numărul şi cu rânduiala, era Sfântul Pamfil, presviterul acelei cetăţi. El era de neam din Beirut, deprins din tinereţe cu înţelepciunea cea din afară, plin de duhovnicească filosofie, deosebit prin viaţa îmbunătăţită şi slăvit prin mărturisirea Domnului Hristos. Al doilea a fost Valens, diaconul bisericii Eliei, bărbat cinstit cu înţelegerea, că deşi era bătrân, totuşi ascuţit la minte, căci ştia pe de rost dumnezeiasca Scriptură. Al treilea era Pavel, cel fierbinte în credinţă, arzător cu rîvna dreptei credinţe. El era din cetatea ce se numea Iamnia, care mai înainte suferise pentru Hristos arderea focului. Aceştia trei, după diferitele munci ce au suferit pentru Hristos de la ighemonul Urban, fiind aruncaţi în temniţă, au stat într-însa doi ani, până ce a luat ighemonia Firmilian, care a urmat după Urban. Citește mai mult

Articole

Pătimirea Sfântului Apostol Onisim, unul din cei şaptezeci de apostoli – 15 februarie

Era în cetatea Frigiei din Coiose un bărbat, Filimon, cu bun nume şi slujbă de seamă. Venind la credinţa lui Christos, el a ajuns prin vrednicia sa şi prin puterea duhului său, episcop. Acesta, avea la sine, din vremea când nu era creştin, pe un rob, numit Onisim. Greşind cu ceva stăpânului său, Onisim a fugit din acele locuri şi bătând multe ţinuturi, a ajuns la Roma. Citește mai mult

Articole

Cuviosul părinte Isachie – 14 februarie

Cuviosul Isachie, cel căruia-i mai zice închisul Pecerschei, era negustor bogat în viaţa cea mirenească. Primind însă învrednicire duhovnicească de la Domnul Milelor, a cugetat a se face monah. Atunci şi-a împărţit averea la săraci şi a purces apoi spre peştera cuviosului Antonie, rugându-se de el să-l primească în rânduiala cea monahicească. Prea cuviosul Antonie a văzut în duhul lui şi l-a primit. Atunci Isachie a început o viaţă şi mai aspră. S-a îmbrăcat în piele de capră şi s-a închis într-o chilie mică din peşteră şi acolo neîncetat se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu. Se hrănea cu prescuri, bea puţină apă şi abia de dormea puţin. Şi aşa a trăit în chilia aceea vreme de şase ani. Citește mai mult

Articole

Cuviosul Părinte Auxentie – 14 februarie

Cuviosul părinte Axentie, fiul lui Ada Persul, a trăit în cetatea Constantinopolului pe vremea împăratului Teodosie cel tânăr, şi era un oştean iscusit în dumnezeiasca Scriptură, înţelept şi împodobit cu fapte bune Cunoscind pe cuviosul Marcian şi pe Ioan monahul cel cu prea îmbunătăţită viaţă, trăitori pe lângă biserica sfântului Ioan înainte-mergătorul, a râvnit să trăiască întocmai ca dânşii. A lăsat aşadar deşertăciunea lumii, slava şi gâceava şi s-a făcut ostaş al împăratului ceresc Domnul Christos, luând chip monahicesc şi fiind rânduit mai întâi diacon, iar mai pe urmă preot. Citește mai mult

Articole

Viaţa Cuviosului Martinian – 13 februarie

Sfântul Martinian monahul, cel plin de dar dumnezeiesc, era tânăr şi frumos cu trupul, când, la vârsta de optsprezece ani a părăsit cetatea Cesareei cu toată gâlceava ei cea omenească şi s-a tras în muntele de la locul Corăbiei, ca să înceapă viaţa monahicească, iubind întru aceasta cu putere pe Dumnezeu. Citește mai mult

Tag: Viețile Sfinților

Meniu

Contact info