Făcătorul de minuni, Sfântul Alexie, Mitropolitul Kievului – 12 februarie
- admin
- februarie 12, 2017
- 6:22 am
Bine credinciosul Evghenie din Vitinia avea de la evlavioasa lui nevastă care murise o fiică, Maria, care de mică arăta o mare dragoste de Dumnezeu. După ce crescu mai mare, în vârstă de a-şi purta lingură de grijă, tatăl ei, care de mult voia să se ducă la o mănăstire, i-a zis: — Iată, fiica mea, toată averea mea ţi se cuvine. Ia-o, că eu purced la o mănăstire, ca să-mi mântuiesc sufletul. Citește mai mult
În vremea aceea creştinii erau prigoniţi cu neîndurare de crudul Diocleţian. Dar cu cât mai mare era prigoana, cu atât se odrăslea mai strălucit credinţa în Iisus Domnul. Aşa, în cetatea Sevastia din Capadocia, s-a arătat un om, Vlasie, care avea o viaţă plină de credinţă şi împodobită cu fapte bune, fără de prihană. Văzând obştea cetăţii aceasta, s-a străduit şi l-a pus episcop. Iar el păstorea bine turma lui Christos. Citește mai mult
Împărăţind Domnul nostru Iisus Hristos, se risipea slujba care se făcea diavolilor şi se strica închinarea idolească, pe vremea lui Sever, păgânul împărat al Romei. Atunci, în cetatea Magnesiei vieţuia sfântul episcop Haralambie. El învăţa popoarele cuvântul lui Dumnezeu, povăţuindu-le la calea mântuirii şi le zicea: "Împăratul meu, Iisus Hristos, a trimis pe prooroci şi pe apostoli cu puterea Duhului Sfânt, ca toţi oamenii, prin propovăduirea lor cea sfântă, să se înţelepţească şi să meargă neabătuţi pe calea dreptăţii. Sever, împăratul vostru, a născocit cumplite prigoniri, ca să se aducă jertfe idolilor celor neînsufleţiţi şi să dea sufletele la moarte. Iar Iisus Hristos, Împăratul meu, prin prooroci şi prin apostoli ne-a trimis cuvintele vieţii cereşti, prin care vrăjmaşii se izgonesc, şarpele se calcă, necredinţa se preface în credinţă, iar nălucirea diavolească piere şi cade cu cădere cumplită toată puterea vrăjmaşului. Să credem mai mult cuvintelor care ne arată căile vieţii veşnice, decât să ne îndeletnicim în lucruri care ne aduc pierzare". Citește mai mult
Era în zilele domniei lui Sviatopole, în Kievul Rusiei, multă prigonire împotriva oamenilor. Voievodul, cu din puterea şi voia lui, dărâma casele celor potrivnici lui şi-i jefuia de avuţii. Şi era o mare foamete în vremea aceea, iar războaiele cu alte neamuri se ţineau lanţ. Citește mai mult
Părintele nostru Meletie mărturisitorul a văzut lumina zilei în satul Teodot, prin părţile Mării Negre. Părinţii lui erau Gheorghe şi Maria, buni cinstitori de Dumnezeu şi milostivi. Uşa casei lor era deschisă străinului trecător pe acolo, iar pe cei săraci îi ajutau cu îmbelşugare. Tatăl său era şi cinstită căpetenie de oaste, iar mama sa atâtea fapte bune făcea, că numai limba lui Solomon ar putea fi volnică să le laude. Dar mai presus de toate, Maria se ruga, cu mare osârdie, zi şi noapte. Citește mai mult
De neam din Armenia, sfântul Meletie s-a născut din părinţi creştini, drept slăvitori, care dintr-un început l-au învăţat sfântele dogme ale credinţei creştineşti. El era foarte iubit de toţi din pricina dragostei lui curate către Dumnezeu şi către aproapele, cum şi pentru blândeţea, nerăutatea şi smerenia sa. Citește mai mult
Precum lumina soarelui veseleşte ochii celor care-l privesc, astfel povestirea vieţii mucenicilor străluceşte minţile celor ce-o ascultă. Citește mai mult
Sfântul Partenie — nume ce însemnează feciorie — s-a născut în cetatea Melitopol. Pe tatăl său îl chema Christofor şi era diacon. Cu toate că n-a învăţat carte de mic, dar ascultând cele citite de tatăl său şi de alţii, a ajuns a cunoaşte multe din dumnezeieştile învăţături, căpătând duh ales ca şi un cărturar. Citește mai mult
Sfânta fecioară Doroteia s-a născut în Cesareea Capadociei, şi slujea lui Dumnezeu în toate zilele ei postind şi rugându-se, în smerenie şi în blândeţe, iar pe diavolul cel vrăjmaş, necontenit îl gonea de la ea, cu dragostea lui Christos, întru care îşi păstra nepătată fecioria. Citește mai mult