Cultural – educative

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În mod special, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu. Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăznuită la 26 iulie în Calendarul Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost numită, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească. Ziua de 14 octombrie, când în calendarul creștin-ortodox este marcată Sfânta Cuvioasă Parascheva, este o sărbătoare specială pentru români, care merg la Iași pentru a săruta moaștele Sfintei, în cel mai mare pelerinaj organizat în România. În fiecare an, la mijloc de octombrie, pelerini din toate colțurile țării și de peste hotare se îndreaptă către Iași pentru a o cinsti pe Sfânta Ocrotitoare a Moldovei, transformând orașul de pe Bahlui în centrul spiritual al Ortodoxiei. Anul acesta, pelerinii care vor veni să aducă prinos de rugăciune și cinstire Sfintei Cuvioase Parascheva, se vor putea închina şi la un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trinitundei, aduse din insula Corfu (Grecia), numită și „insula Sfântului Spiridon”. Acestea vor fi aşezate spre închinare alături de racla cu sfintele moaşte ale ocrotitoarei Moldovei în baldachinul special amenajat din curtea Catedralei Mitropolitane. Originar din insula Cipru, Sfântul Spiridon a fost păstor de oi în copilărie, iar mai apoi s-a căsătorit şi a avut copii. La scurtă vreme, soţia lui a murit, iar el slujea Domnului prin fapte bune şi grija de săraci. A primit darul facerii de minuni, vindecând de tot felul de boli şi izgonind duhurile cele rele. Pentru acestea, a fost ales episcop al Trinitundei, o cetate vestită a Ciprului. Sfântul Spiridon a trecut la Domnul pe 12 decembrie 348, în Cipru, la vârsta de 78 de ani. Moaştele sale au rămas în Cipru până în secolul al VII-lea, când au fost mutate la Constantinopol, din pricina invaziilor saracine. În anul 1456, părintele Gheorghe Kaloheretis din Corfu a ascuns moaștele Sfântului Spiridon și pe cele ale Sfintei Teodora Împărăteasa într-un coș, și după ce le-a acoperit cu iarbă, le-a dus în insula Corfu. Aici, moaştele Sfântului Spiridon au fost mutate pe la mai multe sfinte locașuri până în anul 1589, când au fost duse la Catedrala „Sfântul Spiridon”, în care se păstrează până astăzi.